OPINIE BOGDAN MAIOREANU, ANALIST ETORO: "Pregătiţi-vă pentru o iarnă costisitoare"

O creştere record a preţurilor la energie electrică a împins costurile în Europa la nivelurile maxime ale ultimilor ani. Şi este puţin probabil ca această situaţie să se rezolve înainte de iarnă, ceea ce ridică temeri că acest sezon va veni cu preţuri mari la încălzire pentru consumatorii casnici. "Problema nici măcar nu a început încă", a declarat Julien Hoarau, şeful EnergyScan, unitatea de analiză a companiei franceze de utilităţi Engie SA. "Europa se va confrunta cu o iarnă foarte dificilă". Şi nu este singurul care avertizează cu privire la problemele care vor apărea înainte de iarnă. Gigantul italian de utilităţi Enel SpA şi compania austriacă de petrol şi gaze OMV AG au emis avertismente similare.

Rata globală a inflaţiei în zona euro a urcat deja la 3%, nivelul maxim al deceniului. Oficialii Băncii Centrale Europene insistă asupra faptului că aceasta este temporară. Dar "probabilitatea ca producătorii să transfere costurile este foarte mare", a declarat Carsten Brzeski, economist la ING Groep NV din Frankfurt. Asta înseamnă că inflaţia ar putea "să nu fie atât de tranzitorie".

România a înregistrat, de asemenea, o creştere a inflaţiei în luna august la 5,25%, de la 4,95% în urmă cu o lună, în mare parte din cauza creşterii preţurilor la gaze şi electricitate. Iar în timpul iernii s-ar putea să fie şi mai rău. Potrivit lui Zoltan Nagy Bege, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare a Pieţei de Energie (ANRE), preţul gazelor naturale pentru consumatorii finali rezidenţiali se va dubla în următorul sezon rece faţă de anul trecut.

Preţul gazelor a început să crească la începutul verii, când a devenit din ce în ce mai clar că în Europa nu existau suficiente rezerve pentru a permite realimentarea obişnuită a depozitelor epuizate în timpul iernii. "Toată vara am avut întârzieri în ceea ce priveşte stocarea", a declarat Alfred Stern, directorul general al producătorului austriac de petrol şi gaze OMV AG.

Unul dintre motivele creşterii preţurilor gazelor este limitarea exporturilor de gaze de către cel mai mare furnizor european, Rusia, din cauza cererii interne ridicate, a unui acord de a tranzita mai puţin combustibil prin Ucraina şi a unor posibile întreruperi ale producţiei. Un alt motiv este relansarea economiilor asiatice, care generează o concurenţă mai mare cu Europa pentru transportul de gaze naturale lichefiate (GNL), ceea ce forţează creşterea preţurilor.

Analiştii estimează că nivelurile de gaz din depozitele europene sunt "mult sub media ultimilor cinci ani". Întrucât gazul este utilizat şi în producţia de energie electrică, penuria a dus la creşterea preţurilor la electricitate. Vineri, 1 MWh cu livrare în ziua următoare a fost scos la licitaţie la aproximativ 129 de euro pentru Germania şi Franţa.

Vremea uscată şi caldă, cu viteze reduse ale vântului, agravează problema în Europa, limitând producţia de energie din surse regenerabile, ceea ce sporeşte producţia de energie pe bază de combustibili fosili, ducând la creşterea preţului cărbunelui cu peste 70% în acest an. Pentru a compensa poluarea, cererea crescută a împins preţul certificatelor de emisii de carbon la 62,75 EUR, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată.

Producţia internă de gaz în Europa este, de asemenea, în declin, iar câmpul de gaze gigant din Groningen, Olanda, ar putea fi închis cu trei ani mai devreme decât era prevăzut. Preţurile gazelor naturale sunt atât de ridicate încât se tranzacţionează, echivalând cantităţile, la preţuri mai mari decât ale ţiţeiului.

Planul "Emisii Nete Zero până în 2050" complică şi mai mult lucrurile. Într-un raport, Agenţia Internaţională a Energiei afirmă că, după ce au scăzut cu 1% în 2019 şi cu 3,5% în 2020, se preconizează că emisiile de CO2 din sectorul energiei electrice vor creşte cu 3,5% în 2021 şi cu 2,5% în 2022, ceea ce le-ar duce la un nivel maxim istoric. Prin urmare, sunt necesare acţiuni politice mai puternice pentru a reduce emisiile, ceea ce înseamnă că "producţia de energie electrică pe bază de cărbune trebuie să scadă cu peste 6% pe an, fiind înlocuită parţial de gaz, care creşte cu aproximativ 5% pe an". Acest lucru constituie un argument puternic pentru o creştere suplimentară a cererii şi a preţurilor la energie.