OPINII  5G plus 1, plus 2...

Pentru progresul tehnologic, 5G înseamnă, la scară istorică, un salt comparabil cu apariţia şi răspândirea televiziunii după Al Doilea Război Mondial. Atunci, la sfârşitul anilor 40, exista radioul, exista şi cinematograful, dar ideea că în fiecare casă urma să apară un mic ecran, pe care oamenii, aşezaţi comod în fotoliu, se vadă ştiri transmise în direct, filme şi multe alte imagini, era pe cât de excitantă pe atât de fantastică. Acum, la începutul anilor 20 din secolul 21, ne aşteptăm ca obiectele din casele noastre să devină inteligente, să răspundă la comenzi verbale sau la gesturi, să fie programabile cel puţin la nivelul doi, în fine, să fie o extensie a gândurilor şi voinţei noastre.

Dar 5G înseamnă mai mult decât confortul casnic. Înseamnă supremaţia digitalizării, accelerarea afacerilor, creşterea eficienţei economice şi trecerea spre o dezvoltare durabilă şi ecologică. Aşa cum televiziunea a devenit rapid o afacere în sine, tot aşa şi tehnologiile 5G şi AI devin, sub ochii noştri, aspiratoare de investiţii şi, în consecinţă, motoare ale progresului.

Mai apar, însă, şi "lebede negre". Aşa este pandemia Covid-19, care va lovi puternic economia mondială. După cele mai recente estimări ale FMI şi BM, criza, care şi-a arătat deja primele semne, va duce în 2020 la scăderi ale PIB de circa -10% pe ansamblul UE (-7% în Germania, cea mai puternică economie a Uniunii), de -6% în Statele Unite, de -5% în Japonia. Totodată, deşi puternic frânată, economia Chinei va creşte şi în acest an cu +1,2%.

În aceste condiţii, miza este pe investiţii masive şi high-tech. Toate marile puteri au anunţat deja deblocarea unor sume uriaşe pentru susţinerea relansării economice. Există un cerc virtuos, în care investiţiile în high-tech generează dezvoltare (durabilă), iar aceasta generează noi investiţii. Există un cerc vicios, în care investiţiile se risipesc într-un consum fără perspective. Şi există şi un cerc al Răului, în care se declanşează un război sau un conflict violent care distruge masiv vieţi, structuri şi bunuri, iar investiţiile vin să "reconstruiască". Din păcate, politica e cinică şi urmează de cele mai multe ori calea cea mai uşoară, fără o viziune a termenelor lungi ale istoriei.

Recent, Marea Britanie a luat decizia de a interzice echipamentele Huawei - cele mai performante la ora actuală - în dezvoltarea reţelei naţionale 5G. Mai mult, entităţile funcţionale care au deja încorporate asemenea echipamente sunt obligate să le demoleze. Se intră astfel într-un război economic fără precedent. Decizia poate fi citită în cheia Brexit-ului, în cea a apropierii, până la un fel de vasalitate modernă, de Statele Unite, în cea unei agregări strategice a lumii anglo-saxone. Nu se poate ignora, însă, problema Hong Kong-ului, aflat, de peste un an sub o presiune geopolitică majoră. Articol de opinie semnat de Dr. Radu EnacheHong Kong este al treilea centru financiar al lumii, după New York şi Londra. Pe scurt, fără Hong Kong, China nu va fi niciodată o superputere. Anii din urmă au arătat ambiţia Chinei de a construi o super-zonă economică în bazinul inferior al Fluviului Perlelor. Alături de Hong Kong se află Guangzhou (fostul Canton), Shenzhen (sediul central al Huawei), Macao şi alte şase-şapte oraşe superindustrializate. Această regiune, puternic integrată economic şi financiar, este, de asemenea, a treia în lume, dar "umăr la umăr", după Tokyo şi New York. În toate aceste cazuri, vorbim, practic, despre mega-metropole a căror capacitate de a genera dezvoltare este mult superioară unui stat de tip clasic. Războiul viitorului poate fi imaginat ca operaţiunea de "îmbolnăvire" a acestor organe vitale ale adversarilor.

Ce se întâmplă în Statele Unite? Aparent, o reaşezare socială după săptămâni ale mâniei. Este, însă, destul de probabil că nemulţumirile răbufnite în stradă nu vor afecta, profund, structura economiei americane. Guvernul a pregătit un ajutor economic uriaş, dar evoluţia pandemiei, mai ales în cazul unui "val doi", riscă să epuizeze rapid banii şi să accentueze inflaţia. Oricum, Donald Trump şi echipa sa de "ulii ai războiului" este în cădere liberă în perspectiva alegerilor din această toamnă. Cele mai solide structuri ale SUA au rămas GAFA şi nucleul financiar-bancar. Vor fi ele suficiente pentru a trece cu bine peste criză? Oricum, pentru următorii zece ani, interesele majore ale SUA vor fi în Pacific.

Ce face Europa în acest război? Europenii ştiu că nu-şi pot permite să pună toate ouăle în acelaşi coş. America a devenit nesigură şi impredictibilă. Cooperarea cu China şi cu Huawei, în particular, este ireversibilă în unele ţări, care vor funcţiona ca termen de comparaţie cu statele care au adoptat sau vor adopta alte sisteme. Deocamdată, Europa ezită şi se mişcă greoi, într-un context marcat de disensiuni interne şi amânări ale deciziei.

Ce face România? România poate să urmeze indicaţiile parteneriatului strategic cu SUA, ceea ce, după antecedentele din ultimele trei decenii şi situaţia dificilă de peste Ocean, va întârzia cu minim trei ani o relansare reală. România poate să rămână în poziţia de solidaritate cu Germania şi statele "frugale" (Austria, Olanda, Danemarca, Suedia) mizând pe stabilitate şi integrare. În acest caz, întârzierea relansării va fi mai mică, de un an, doi. De exemplu, deşi România a fost printre primele ţări din UE în care operatorii locali de comunicaţii mobile au lansat servicii 5G comerciale, prin upgrade-uri ale reţelelor 4G, licitaţia pentru noi resurse de spectru radio care să asigure servicii 5G de calitate a eşuat anul trecut şi a fost din nou amânată, pentru trimestrul patru din 2020.

În schimb, nu e deloc probabil ca ţara noastră să evolueze pe traiectoria euroscepticismului. În toate cazurile de mai sus, România rămâne într-o zonă "îngheţată", alături, dacă nu şi departe, de marile fluxuri energetice ale economiei mondiale.

Poate că ţara noastră ar trebui, totuşi, să încerce să ia şi decizii pe cont propriu, care să-i permită să "ardă etapele". Altminteri, decalajul care ne separă de ţările dezvoltate se va mări.

Ce face China? Desigur că închiderea unor pieţe majore nu e o veste bună pentru nicio companie. China şi-a securizat, însă, în ultimele două decenii, un spaţiu larg de prezenţă la nivel global. În plus, piaţa internă are o capacitate uriaşă de absorbţie. Nu în ultimul rând, centrul economic şi comercial al lumii s-a mutat, vizibil, în Asia. Capetele noului pivot economic sunt Japonia, în Est şi zona Golfului, în Vest. În acest sistem, "tigrii" - China, Japonia şi India - sunt înconjuraţi de "pantere" ambiţioase: Coreea, Indonezia, Malaiezia, Vietnam, Pakistan... Şi, deocamdată, criza economică pare să fie mult mai blândă în această parte a lumii.

Huawei, o perlă a Coroanei chineze, se află cu cercetarea şi inovarea la nivelul 5G plus 2. Finanţarea este robustă şi spaţiul de expansiune există. Din acest motiv, din ezitările şi amânările birocratice nu va pierde Huawei, ci România.

(C)