OPINII Ajustările amânate între 2023 şi 2024 ne vor lovi ca un ciocan în 2025

De râsu-plânsu încercările actualei coaliţii majoritare de a aduce ceva bani la buget având grijă, totodată, să nu supere clienta de partid şi votanţii săi tradiţionali.

S-a vorbit la un moment dat de un impozit pe afacerile companiilor, măsură ce supără dreapta, apoi de concedieri la nivelul bugetarilor şi tăieri de venituri, măsură ce supăra stânga, de interzicerea cumulului salariului cu pensia la stat, o decizie ce a pus pe jar clientela ambelor partide.

În final avem o impozitare cu 16% a veniturilor bugetarilor de lux ce câştigă mai mult decât preşedintele României. Un fel de "Mircea fă-te că lucrezi" din perioada revoluţiei televizate.

Partea proastă este că avem deficite externe ce amintesc de dezechilibrele din 2007, datoria publică urcă rapid şi implacabil, iar dobânzile de refinanţare sunt printre cele mai mari din Europa, în condiţiile în care cheltuielile cu dobânzile trec de 10% din totalul veniturilor la bugetul de stat.

În acest ritm, luminiţa de la capătul tunelului de care se va tot vorbi în campania electorală de anul viitor are toate şansele să fie trenul din 2025, când va trebui luat taurul de coarne şi tăiat în carne vie.

Deficitele externe vor putea fi ameliorate în 2025 prin cursul de schimb, cum s-a întâmplat şi în 2008, când leul a început să se deprecieze puternic.

Atunci era dreapta la putere şi nu s-a renunţat la cota unică în dauna impozitului progresiv preferându-se tăierea otova a salariilor bugetarilor. Dacă stânga va avea vocea dominantă în Guvernul din 2025, atunci am putea asista la o măsură de sens contrar - impozit progresiv pentru a păstra veniturile mici neafectate.

Nu m-ar mira să ajungem iar la vreun acord cu FMI-ul, ca în periaoda post-criză financiară. Atunci acordul a permis băncilor, în mare difiicultate după prăbuşirea pieţei imobiliare, să îşi recupereze rezervele minime obligatorii de la BNR în loc urmând să intre banii de la FMI.

Acum RMO-urile nu mai sunt la fel de consistente, iar preţul obţinerii unei finanţări ar putea fi altul. De exemplu, nişte privatizări pentru eficientizarea economiei, statul fiind - nu-i aşa? - prost administrator.

Iar listarea Hidroelectrica în 2023 lasă locul vânzării unor pachete suplimentare prin bursă din 2025, la un preţ de discount ca pentru o economie aflată în dificultate.

Că în anul electoral 2024, cu 4 rânduri de alegeri, nu se va întâmplă nimic spectaculos şi cu potenţial ne-electoral mi se pare de natura evidenţei. Aşa cum tot evidentă pare o recuperare în forţă a măsurilor nepopulare când noua coaliţie - cel mai probabil tot PSD şi PNL - îşi va putea asuma impopularitatea la început de mandat.

Din păcate fragilizarea economiei şi dezechilibrele acumulate determină o atitudine tot mai umilă, în dauna interesului naţional, din partea reprezentanţilor României care au ajuns să sufle de câteva ori în iaurt înainte de orice poziţie/decizie care ne-ar plasa în afara nucleului dur din UE/NATO. Vezi cazul cerealelor din Ucraina, ţara noastră rămânând singura din regiune care mai permite importurile.