OPINII Bursa ţine cu bugetarii

Vestea despre reducerea (temporară) a salariilor bugetarilor a produs un şoc imens pe bursă. Dacă salariile se reduc cu 25%, bursa este cea care le protejează puterea de cumpărare. Desigur, nu tuturor bugetarilor, ci numai acelora care aveau salarii, sau mai exact venituri nesimţite (termenul în general uzitat pentru a caracteriza câştiguri de câteva ori mai mari decât ale şefului statului, care scriptic are cel mai mare salariu). Până la reducerea salariului începând cu 1 iulie, dar şi după aceea, cei vizaţi pot investi câştigurile lor pe bursă şi vor avea de câştigat mult mai mult. Am să dau câteva exemple. SIF1 a fost cotat în zilele sale bune din acest an la 1,73 lei. După trecerea datei de înregistrare, acţiunea trebuia să scadă cu valoarea dividendului, adică la 1,68 lei. Ei bine, spaima reducerii veniturilor bugetarilor a dus preţul, vinerea trecută, la 0,995 lei. Bugetarul, cel care putea cumpăra 1.000 acţiuni din economii într-o lună, poate cumpăra acum (şi încă o lună, până îi scade salariul efectiv) încă 1.688 acţiuni, iar dacă i se reduce salariul va putea cumpăra 1.266 acţiuni. La SIF2, cifrele calculate corespunzător dau acum 1.659 acţiuni , iar după 1 iulie 1.244. Asemănător la SIF 3 cifrele sunt 1.689 şi 1.288, la SIF 4 sunt 1.445 şi apoi 1.084, iar la SIF 5 faţă de maximul de 1,96 lei, scăzând divedendul cel mai mare de 0,16 lei, datorită scăderii bursei se pot cumpăra în loc se 100 acţiuni, cu aceeaşi bani, 1.538 acţiuni, sau numai 1.155 dacă vor scădea resursele cu 25 %.

La o acţiune grea precum BRD, în loc de 100 acţiuni din economii în primăvară, acum se pot lua 1.228 acţiuni şi numai 921 acţiuni după ce se reduc veniturile şi dacă nu mai scad preţurile.

Aşa că, dacă dovedesc ştiinţă, bugetarii pot îmbunătăţi randamentul investiţiilor lor din economiile pe care în mod curent le pot face din salarii (nesimţite sau nu ). Cred că demonstraţia este suficientă. Bursa ţine într-adevăr cu bugetarii. Nu mă îndoiesc de faptul că, după revenirea la normalitate, şi bursa se va redresa şi atunci cine a investit şi nu a cheltuit aiurea va avea de câştigat foarte mult. Cifrele pe care le-am dat ar trebui să-i îndemne la reflecţie pe inves­titori, bugetari sau nu, şi aceştia să se orienteze în viitorul apropiat spre acele acţiuni care au suferit cea mai mare corecţie, fără o motivaţie economică evidentă. Căci acelea vor da apoi cele mai mari satisfacţii. Criza mare care a fost pe bursă la începutul anului trecut ar trebui să fie învăţătură de minte. Să ne reamintim că faţă de minimele lui februarie 2009, preţurile au crescut la un moment dat în 2010 de trei, patru sau chiar de mai multe ori. Cine a avut curajul să cumpere a avut de câştigat. Nu acelaşi lucru se poate spune însă despre vânzători. Şi aceste scăderi de acum se datorează în principal vânzătorilor. Cumpărătorii pot în cel mai bun caz să nu cumpere, singurul efect în acest caz fiind scăderea drastică a lichidităţii, nu şi scăderea preţului. Greva este benefică şi la cumpărători şi la vânzători căci are ca efect stabilitatea preţurilor, nu şi coborârea indicilor. Numai greva sindicaliştilor face rău, dar aceasta este o altă poveste. Mie îmi este tare dor de o grevă japoneză ca la Toyota sau Honda, la începutul anilor "90. Pentru că firma lor trecuse de pe locul întâi pe locul doi, salariaţii au făcut o grevă, cerând patronilor să muncească 9 ore şi jumătate în loc de 8 ore, fără creşterea câştigului, până când firma lor va fi din nou prima. Nu cred că se va întâmpla vreodată în România.