OPINII Ce au casele de pariuri şi nu au agenţiile de brokeraj?

Mi-am pus această întrebare văzând mai degrabă dezinteresul pe care îl stârneşte bursa pe segmentul de retail în România, micii investitori fiind o specie greu de văzut după criza din 2008-2009 şi creşterea agresivă a industriei de pariuri online, fenomen uşor de observat din volumul de reclamă aruncat pe televizunile de sport. De ce nu aleg acţiunile cei care vor adrenalină cu orice preţ şi preferă pariurile sportive? Primul motiv ar fi că nici nu au instrumente la BVB, precum tranzacţiile în marjă. Sunt apoi comisioane mai uşor de perceput pentru tranzacţiile cu acţiuni, în vreme ce la pariuri acestea sunt abil ascunse în cote.

La pariuri te poţi juca şi cu sume foarte mici (poţi face şi pariuri de 1 leu) dar la broker nu prea merge cu aşa ceva, fără cel puţin 1.000 de lei nu văd la ce agenţie de brokeraj ai putea să apelezi. În plus, pariurile au şi o componentă offline, unde poţi merge cu băieţii la o bere şi un pariu în grup, spre deosebire de bursă unde lucrurile se fac din faţa unui ecran.

Bursa trebuie să se resemneze deci cu pierderea acestor jucători de buzunar care vor doar gambling dar ar trebui să îşi schimbe filosofia de atragere a celor cu ceva bani puşi de-o parte.

Până acum acestora li se flutura pe la nas ideea câştigurilor în anii cu aprecieri ale cotaţiilor, sau cea a dividendelor dacă indicii nu avansau la fel de rapid dar orice promisiune de câştig implică un risc asumat. Şi nu toţi oamenii cu bani gustă riscul. Lor ar trebui să li se vândă platforma bursei că instrument de diversificare a deţinerilor şi nu că unul exclusiv de multiplicare a valorii activelor. Adică bursa ar trebui să înceapă să fie percepută drept coşul în care îţi aşezi o parte din ouă nu drept maşină de multiplicat bani. Ai depozite, obligaţiuni corporative, certificate de trezorerie şi ceva acţiuni la companii listate şi înveţi să umbli la ponderi în funcţie de partea ciclului economic în care te afli - acesta ar fi un discurs inteligent în favoarea atragerii de investitori de retail la bursă.

Şi nu mă pot abţine să observ că puzderia de reclame comandate de casele de pariuri sunt mai inteligente în majoritatea cazurilor decât orice reclamă pe care am văzut-o de-a lungul timpului pentru pieţele de acţiuni. Şi nu mă refer doar la campania nefericită lansată de BVB pe finalul crizei financiare (va amintiţi clipul cu cei doi jucători amatori de tenis?) ci şi la spoturile ocazionale prilejuite de lansarea vreunei oferte publice. S-a insistat prea mult pe potenţialul de câştig sau stilul de viaţă pe care îl au cei cu portofolii de acţiuni, în loc să se sublinieze avantajele diversificării şi includerii acţiunilor alături de alte instrumente monetare. Or, reclamele vizând pariurile sportive pe lângă componenta de stil de viaţă vin şi cu idei diferite precum parierea responsabilă, acumularea unor cunostiinţe de specialitate, etc. Şi nici "poveşti de success" precum cea a coafezei care trăia din Forex nu am văzut, dovadă că oamenii care comandă astfel reclame nu îşi iau clienţii de proşti. Una peste alta, aştept cu inteers să văd cum va fi concepută campania de promovare a listarii Hidroelectrica, bineînţeles, dacă nu intervine ceva care să amâne pe termen nedefinit procedura.