OPINII Cumpărarea RomTelekom de către statul român, singura soluţie pentru păstrarea competitivităţii pieţei!

Luni 9 noiembrie 2020, mai multe comunicate ale companiilor OTE şi Orange anunţau un acord prin care Orange România achiziţiona pachetului majoritar de 54,01% din acţiunile Telekom Romania Communications, fostul RomTelecom. Orange ar plăti un preţ de achiziţie total de 268 milioane euro, tranzacţia evaluând fostul RomTelecom la 497 milioane euro. Reamintim că fostul RomTelecom este deţinută de OTE Grecia, 54,01% şi statul roman, 45,99%, care are preemţiune în cazul vânzării.

• 1. Condiţiile contractuale ale tranzacţiei

Comunicatul Orange România din 9 noiembrie 2020, care anunţa că operatorul a semnat acordul pentru achiziţia pachetului de 54% din acţiunile Telekom Romania Communications prevede:

- tranzacţia cuprinde participaţiile de 54% deţinute de OTE şi abonaţii serviciilor convergente fix-mobil;

- valoarea economică a companiei: 497 milioane euro, reprezentând 100% din capitalul Telekom Romania Communications şi incluzând baza de clienţi convergenţi fix-mobil. Aceasta corespunde unui preţ de achiziţie pentru Orange de 268 milioane euro, considerându-se şi ajustările ce au loc de regulă la finalizarea tranzacţiei.

- Fostul RomTelecom este al doilea cel mai mare jucător de pe piaţa de servicii fixe de telecomunicaţii din România, cu o cifră de afaceri de 622 milioane euro în 2019. Prin reţeaua pe care o deţine oferă servicii de telefonie fixă, internet şi televiziune pentru 5 milioane de clienţi, în timp ce 90.000 km de reţea de fibră optică conectează aproximativ 3 milioane de gospodării. De asemenea, oferă servicii convergente fix-mobil pentru aproximativ 881.000 de clienţi, la 30 iunie 2020, ca urmare a unui contract de găzduire operator reţea mobilă virtuală cu Telekom Romania Mobile. Aceşti clienţi vor migra către reţeaua mobilă Orange România după finalizarea tranzacţiei. Procesul pare a fi început deja!

- Orange România a raportat o cifră de afaceri de 1,1 miliarde euro în 2019 şi este operatorul mobil numărul unu în România.

- Graţie achiziţiei, Orange va accelera strategia sa de dezvoltare a serviciilor convergente, care, prin integrarea reţelei fixe RomTelecom va consolida infrastructura sa convergentă de comunicaţii, ce va deservi pieţele B2C, B2B şi IT&C. Tranzacţia va genera sinergii semnificative, ce vor rezulta din vânzarea combinată a serviciilor către clienţii existenţi, cât şi din optimizări la nivelul reţelei, inclusiv economii de scară.

- Încheierea tranzacţiei este supusă unor condiţii precedente uzuale, în particular aprobarea tranzacţiei de către Comisia Europeană şi de către alte autorităţi competente, şi este aşteptată să se finalizeze în a doua jumătate a anului 2021. Până la aprobarea şi finalizarea tranzacţiei, ambele companii vor continua să funcţioneze independent.

Să remarcăm în obiectul tranzacţiei preluarea a 881.000 clienţi cu abonamente la servicii fixe şi mobile, cei mai valoroşi clienţi prin faptul că pe acelaşi contract sunt mai multe servicii la punct fix şi mobil şi care vor dispărea de la fostul Cosmote, scăzându-i mult valoarea - circa 25%. Aceştia sunt mult mai valoroşi pentru că sunt pe bază de abonament, având pe contract mai multe servicii (economie de scop) şi pentru că astfel de clienţi mai greu renunţp la contract dacă nu îi place unul dintre servicii (retenţie).

În comunicatul operatorului OTE se spune că OTE îşi păstrează statutul de acţionar majoritar al Telekom Romania Mobile Communications S.A. , probabil până la vânzarea acestuia, probabil, către RCS&RDS. OTE deţine 70% din fostul Cosmote RO, iar RomTelecom 30%.

• 2. Valoarea fostului operator RomTelecom

După un lung proces de privatizare declanşat la începutul anului 1997, la 30 decembrie 1998 OTE din Grecia plătea US$675m pentru 35% din acţiunile RomTelecom şi 16% din drepturile de vot. Tranzacţia evalua RomTelecom la 1,93 miliarde dolari sau 540 dolari/abonat, în timp ce privatizarea operatorilor naţionali din Ungaria în 1993 sau Cehia, în 1995, a condus la valori de circa 2.400 dolari/abonat.

A doua etapă a privatizarii RomTelecom se finaliza la 3 martie 2003 când OTE vira 30,99 milioane dolari pentru 3,12% din acţiunile RomTelecom. Tranzacţia, evaluată la 274 milioane dolari, consemna poziţia de acţionar majoritar a operatorului OTE al cărui pachet creştea la 54.01% şi a constat dintr-o mărire de capital în valoare de 243 milioane dolari subscrisă în totalitate de OTE şi achiziţionarea pachetului de 3,12%. În cursul tranzacţiei, a fost acceptată evaluarea RomTelecom la 750 milioane dolari sau 175 dolari/abonat înainte de mărirea de capital.

A treia etapă poate consta în vânzarea pachetului de 54,01% deţinut de OTE către Orange Romania sau către statul român pentru 268 milioane euro, tranzacţie care ar evalua fostul RomTelecom la 497 milioane euro, adică 590 milioane dolari sau 120 dolari/serviciu vândut (UGV).

Să menţionăm că serviciile oferite erau telefonia fixă în anii 1998 (3,6 milioane linii) şi 2003 (4,3 milioane) pentru ca în anul 2020 la telefonia fixă (numai 1,15 milioane linii) avea să se adauge Internet (0,96 milioane), recepţie programe TV (1,26 milioane) şi 0,88 milioane utilizatori servicii convergente, totalul anunţat prin comunicat fiind de 5 milioane UGV.

De ce a scăzut continuu valoarea fostului operator RomTelecom? În primul rând operatorul a insistat prea mult pe serviciul clasic de telefonie fixă, puternic substituit de telefonia mobilă. Având o reţea naţională din cupru bine dezvoltată operatorul a întârziat trecerea la fibră optică, încercând tehnologii DSL. Apoi, furnizarea de servicii la punct fix cere investiţii mai mari, iar reţeaua de fibră optică a conectat doar o mică parte a locuinţelor din România - 3 milioane, faţă de circa 7 milioane RCS&RDS sau aproximativ 4 milioane UPC/Vodafone. Uneori au mai fost şi probleme cu finanţarea invesţiilor. RomTelecom a avut în timp mulţi angajaţi (chiar peste 50.000) şi o cultură sindicalistă. Toate acestea s-au tradus printr-un număr scăzut de servicii vândute.

Valoarea companiei RomTelecom rezultată în urma tranzacţiei cu Orange este mică, astfel că achiziţia operatorului RomTelecom este acesibilă statului român, care are preempţiune în caz de vânzare.

• 3. Impactul tranzacţiei - concentrare puternică şi ireversibilă a pieţei

Vânzarea întregii afaceri Telekom România (comunicaţii la punct fix şi la punct mobil) unui singur cumpărător, altul decât operatorii prezenţi pe piaţa nostră, nu ar fi o problemă. S-ar schimba doar structura acţionariatului, rămânând tot patru operatori de comunicaţii. Conform unei analize publicate pe blogul meu în data de 9 noiembire, foarte periculoasă este "vânzarea pe bucăţi" - afacerea de comunicaţii fixe, RomTelecom, către Orange România şi afacerea de comunicaţii mobile, Cosmote Romania, unui operator de comunicaţii mobile din România: RCS&RDS, de exemplu. O astfel de vânzare ar duce la dispariţia de pe piaţă a unui operator de comunicaţii, rămânând doar TREI: Orange, Vodafone şi RCS&RDS.

S-ar crea o concentrare puternică pe piaţa "telecomunicaţiilor", care va afecta puternic românii prin creşterea puternică a preţurilor. Cu efecte ireversibile! După achiziţie şi fuziune prin absorbţie, ar putea urma, pe termen mediu (doi, trei ani), creşteri serioase (două cifre) ale tarifelor cu amănuntul pentru serviciile de telecomunicaţii la punct fix şi mobil, care dacă nu vor fi însoţite de creşteri la fel de serioase ale salariilor vor afecta societatea românească consumatoare de servicii de telecomunicaţii. Aceste creşteri vor alimenta inflaţia.

• 4. Un scenariu pe termen lung - Orange România poziţie dominantă! Va fi de acord Consiliul Concurenţei?

Să presupunem, prin absurd, că preluarea fostului RomTelecom de către Orange România se va aproba, totuşi, anul viitor şi că cele două companii vor fuziona prin absorbţia RomTelecom în 2022. Similar, să mai presupunem că după aprobarea achiziţiei RomTelecom de către Orange, se va anunţa un acord şi pentru achiziţia fostului Cosmote de către RCS&RDS şi că acesta va fi aprobat în anul 2022, după care ar urma fuziunea prin absorbţie în 2023. Să mai amintim de achiziţia UPC de către Vodafone urmată de fuziunea prin absorbţie, dar şi de achiziţia DCS (AKTA) de către RCS&RDS şi absorbţia acesteia.

Cum ar arăta piaţa românească de telecomunicaţii în următorii ani, după aceste foarte multe fuziuni prin absorbţie?

Vor rămâne doar trei mari operatori Orange, RCS&RDS şi Vodafone care vor oferi întregul pachet de servicii - comunicaţii la punct fix şi mobil şi care vor achiziţiona operatorii rămaşi (mai ales RCS&RDS), astfel că pe termen lung doar aceştia trei vor oferi servicii. Orange, după achiziţia RomTelecom, ar ajunge la o cotă de piaţă după venituri de circa 45%, care însemnă o poziţie dominantă. Vodafone, după înglobarea UPC, va ajunge la o cotă de piaţă de peste 24%, iar RCS&RDS la o cotă de piaţă de 31%. Indexul Herfidhal Hirschman urcă la aproape 3600, departe de valoarea 1800 pentru o piaţă competitivă.

În primul an de la ultima fuziune prin absorbţie, 2023, este de presupus că nu se vor modifica tarifele serviciilor (posibile clauze impuse de autorităţi la autorizarea achiziţiilor), dar din anul doi sau trei acestea vor începe să crească - 5% de exemplu. În anul următor acestei prime creşteri este de prespus că tarifele vor fi cu 10% mai mari decât în anul ultimei achiziţii, iar apoi creşterea va fi mai mică. (Să ne amintim de Franţa anului 2004).

Care ar fi impactul asupra economiei naţionale? La venituri anunţate de ANCOM de circa 3,5 miliarde euro pentru anul 2019 şi o creştere a tarifelor cu 10%, ar rezulta 350 milioane euro costuri în plus pe an pe care trebuie să le suporte mereu economia României. (Pentru simplificare am presupus păstrarea veniturile la nivelul anului 2019).

În mod normal autorităţile de resort, ANCOM, Consiliul Concurenţei, noul ministru al telecomunicaţiilor şi Comisia Europeană nu vor fi de acord cu o astfel de înrăutăţire a competiţiei în telecomunicaţiile din România şi nu vor aproba achiziţia. În plus, este posibil ca ceilalţi operatori, afectaţi de poziţia dominantă a noii entităţi să conteste tranzacţia aşa cum se întâmplă în Japonia (https://www.totaltele.com/507831/Rival-firms-rally-to-challenge-NTTs-40bn-buyout-of-DoCoMo) . Nu vor fi 23, dar pot fi totuşi câţiva: Vodafone, ...

• 5. Singura soluţie - cumpărarea RomTelekom de către statul român!

Valoarea de piaţă scăzută a operatorului RomTelecom 497 milioane euro, care conduce la un preţ de 268 milioane euro pentru pachetul de 54,01%, ar trebui să determine guvernul român să cumpere restul de acţiuni pe care nu le deţine. Are preemţiune! De asemenea, şi fostul Cosmote are o valoare mică, circa 300 milioane euro dacă pierde 881.000 clienţi, şi ar putea fi achiziţionat ulterior la o valoare de circa 200 milioane euro, RomTelecom deţinând 30% din Cosmote. Statul român ar putea achiziţiona Telekom România pentru circa 500 milioane euro!

Ce ar trebui să facă guvernul României? Să cumpere operatorul şi să-l revândă mai tâziu! Pe bursă sau unui investitor.

O primă problemă ar fi banii - de unde bani pentru achiziţie, investiţii, de vreme ce guvernul nu are bani pentru cheltuielile planificate? Dar se poate rezolva: băncile dau bani pentru planuri de afaceri lucrative. Sau emisiunile de titluri de stat cu termen mediu (2-4 ani), care se pare că au mare căutare. Sau banii care se vor obţine din licitaţia 5G!

O a doua problemă, mult mai dificilă - ar fi în stare guvernul român să administreze operatorul naţional şi să-l facă profitabil, interesant? Să reuşească unde nu a reuşit Deutsche Telekom? Experienţa de până acum (guvernanţii au trimis în consiliul de administraţie Telekom Romania clientelă politică, fără expertiza specifică) mă face să fiu sceptic. Oportunitatea există, dar o va folosi guvernul?

Cu o schimbare de abordare se poate totuşi rezolva problema:

- se păstrează actuala echipă executivă,

- se va selecta (firme de head hunting un consiliu de administraţie format din profesionişti (economişiti, finanţişti, "telecomunicaţionişti" de la firme de consultanţă, bănci şi fonduri de investiţii, operatori, etc.) cu rolul de a administra şi pregăti operatorul pentru listarea la bursă. Niciun "expert" de partid!

Costul total al achiziţiei Telekom ar fi de circa 500 milioane euro, bani care pot fi "recuperaţi" prin păstrarea costurilor cu serviciile de telecomunicaţii timp de doar doi ani: 2x350 milioane euro = 700 milioane euro economii pe care le-ar face societatea noastră. Mai mult, prin listarea la bursă după circa doi, trei ani (sau vânzare parţială către o companie) o parte din banii imprumutaţi pot fi recuperaţi.

Întrebarea care se pune: ar fi în stare noul guvern să întreprindă acest demers în anul 2021? Ţinând seama de intervenţia brutală de anul acesta cu "legea 5G", cred că da. O altă întrebare ar fi - ar putea noii guvernanţi să întreprindă cu succes acest demers al administrări profesioniste (renunţarea la clientela politică în favoarea profesioniştilor) şi apoi a listării la bursă sau vânzării? Aici răspunsul este mai greu de dat, tentaţia fiind mare.

Este de datoria viitorulului ministru al telecomunicaţiilor să convingă guvernul şi să întreprindă toate aceste demersuri şi astfel să salveze viitorul telecomunicaţiilor româneşti şi al economiei româneşti. Va fi un proces mult mai complicat decât vânzarea, care ni se propune de către persoane care nu înţeleg nici telecomunicaţiie şi nici consecinţele nefaste ale acţiunilor lor asupra telecomunicaţiilor şi României.

Achiziţia Telekom de către statul român este singura şansă a României să păstreze o piaţă a telecomunicaţiilor competitivă, dar pentru aceasta ar trebui un guvern, cu un minister al telecomunicaţiilor, care, în primul rând, să înţeleagă rolul telecomunicaţiilor în economia viitorului şi apoi să renunţe la practicile de până acum numind competenţi în administrarea companiilor de stat.

Analiză preluată de pe https://nicolaeoaca.blogspot.com/