OPINII De ce n-ar putea fi subscrise titlurile de stat şi online?

Cum statul tinde să ia o felie din finanţarea deficitului bugetar din parohia băncilor, uşurarea procedurilor de subscriere pentru populaţie şi eliminarea unei părţi din restricţiile vizând răscumpărarea titlurilor ar fi următorul pas.

Deja Finanţele au promis că iau în calcul ca deţinătorii titlurilor de stat să poată să le valorifice înainte de scadenţă, ceea ce reprezintă un mare pas înainte pentru creşterea atractivităţii acestui plasament. Asta deoarece la capitolul randament ultimele emisiuni bat lejer concurenţa din piaţa depozitelor la termen (dobândă de 5% pentru emisiunea cu maturitatea de 5 ani şi 4,5% pentru cea de 3 ani, încheiată pe 24 august).

Ministerul Finanţelor are în plan să se împrumute cu 4 miliarde de lei de la populaţie în acest an, iar uşurarea procesului de subscriere ar fi un pas necesar în direcţia îndeplinirii acestui target (emisiunea încheiată în iulie, cea cu 5% dobândă, a adunat mai puţin de 800 milioane lei de la populaţie). Or, modul în care a fost gândită subscrierea până în prezent ridică destule obstacole în calea amatorilor de titluri de stat. De exemplu, la ultimele emisiuni au fost 220 de oficii ale Trezoreriei prin care se putea subscrie şi aproximativ 5.500 de oficii poştale. Pare o cifră mare, dar la o privire mai atentă lucrurile tind să se schimbe. Oficiile poştale nu primesc decât cash, sunt supraaglomerate "mulţumită" încercărilor succesive de rentabilizare a Poştei prin reducerile de personal. Pot reprezenta o variantă viabilă doar pentru câţiva pensionari care nu sunt speriaţi prea tare de cozi şi nici nu au prea mulţi bani în servietă pentru care să se teamă. Însă nu prea cred că au fost mulţi investitori care să se plimbe cu 100.000 lei în geantă, suma maximă permisă pentru subscriere, între banca de unde au scos banii şi oficiul poştal unde intenţionau să subscrie. Iar cele 220 de oficii ale Trezoreriei sunt prea puţine pentru toţi cei care ar intenţiona să cumpere titluri de stat prin virament (după ce ai trimis banii din bancă în contul deschis la Trezorerie trebuie să mergi şi să faci efectiv subscrierea). Sediile Trezoreriei sunt mici, prăfuite şi pot deveni repede aglomerate - se va demonstra foarte bine asta în zilele în care se va plăti dobânda anuală.

Cât de complicată ar fi deci o procedură care să dea dreptul subscrierilor online? Dacă pot achita online taxele şi impozitele, de ce nu aş putea cumpăra online şi titluri de stat. Prin internet banking pot muta banii din contul curent în orice cont doresc. O secţiune construită în ghişeul.ro de pildă, mi-ar putea permite să văd situaţia disponibilităţilor din contul deschis la Trezorerie şi mi-ar oferi posibilitatea să achiziţionez cu aceşti bani titluri de stat. După care aş primi pe mail confirmarea pe care să o printez pentru a dovedi ulterior că tranzacţia a fost efectuată, aşa cum se petrec lucrurile când se plaătesc taxe şi impozite. Să recapitulăm: subcriere mai facilă, inclusiv online, posibilitate de răscumpărare înainte de scadenţă, randament net superior dobânzilor bancare şi neimpozitarea câştigurilor. Totul în condiţii de maximă siguranţă (statul este, totuşi, un debitor mai de încredere decât băncile româneşti). Ar mai dori cineva să-şi păstreze banii la bancă dacă statul i-ar pune la dispoziţie un plasament alternativ cu atâtea avantaje?