Păstrarea banilor în conturile curente deschse în lei începe să fie ocolită, dar este în creştere economisirea în valută, iar depozitele cu scadenţe mai lungi nu au încă mare căutare. Confruntată cu inflaţia, populaţia începe să-şi toace din economii.
Pe fondul majorării inflaţiei şi a dobânzilor bancare la termen, românii şi-au redus treptat sumele plasate în conturile curente de lei. Dacă în ianuarie 2022 acestea ajunseseră la un maxim de 100 miliarde lei, declinul instalat de atunci este constant, iar în septembrie avem doar 90 miliarde lei, conform ultimul raport lunar publicat de BNR. Unde s-au dus aceşti bani?
Jumătate din diferenţă poate fi găsită în contul depozitelor la termen în lei, a căror valoare a crescut de la 65,4 miliarde lei la 70,8 miliarde lei, în intervalul ianuarie-septembrie.
Cum valoarea depozitelor cu scadenţa mai mică de un an a crescut la rândul sau cu 6,5 miliarde lei, până la 61,5 miliarde, iar cea a depozitelor cu scadenţă mai lungă de 1 an s-a redus cu 1,1 miliarde lei, până la 9,3 miliarde lei în intervalul analizat, putem deduce că cei mai mulţi români au preferat să îşi păstreze o parte din banii mutaţi din conturile curente în lei în depozite cu scadenţe mai scurte.
Este o filosofie bună în ideea că dobânzile la termen au continuat să urce de atunci, iar cine şi-ar fi blocat banii pe scadenţe mai lungi nu ar fi putut migra la depozitele cele mai bine remunerate în momentul în care inflaţia ar fi dat semne de imblânzire marcând şi începutul declinului randamentelor pe piaţa monetară. Vom afla însă în lunile următoare dacă a început şi aici o mutare a economiilor între scadenţe, dat fiind faptul că în octombrie am avut o lună cu inflaţie anualizată în scădere (de la 15,9% la 15,3%), iar majoritatea analiştilor s-au pus de acord că suntem foarte aproape de un vârf al inflaţiei ce va fi urmat de o scădere graduală.
• Revine interesul faţă de valută
Deşi s-a fugit de pe conturile curente în lei, în ultimele luni s-a consemnat o creştere a sumelor păstrate în depozitele la vedere în valută, în ciuda faptului că şi aici băncile au început să ofere dobânzi în creştere.
Este posibil ca o parte a deponenţilor din bănci să păstreze resursele în valută ca un zar de fugă în cazul în care lucrurile s-ar degrada în această zonă, iar în acest caz nu mai sunt interesaţi de un randament de 1-2 procente, ci doar de mobilitatea banilor.
Astfel, valoarea sumelor păstrate în conturile curente în euro a crescut de la 66,4 miliarde lei în ianuarie la 71,2 miliarde lei în septembrie, iar cele în alte valute (în principal dolari) au urcat de la 8,1 la 9,9 miliarde lei.
Pe partea depozitelor la termen avem un declin evident pentru euro (de la 39,5 la 37,2 miliarde lei) şi o creştere pentru celelalte valute, de la 5,8 la 7 miliarde lei (dobânzile la dolari un fost mai stimulative, Fed a început mult mai repede şi mai consistent procesul de majorare a dobânzilor faţă de BCE).
• Inflaţia ne toacă din economii
Valoarea economisirii pentru gospodăriile populaţiei a fost, în septembrie, de 286,4 miliarde lei, în creştere cu numai 1 miliard lei (0,3%) faţă de ianuarie. Cum acest procent putea fi acoperit lejer din dobânzile la termen, rezultă că valoarea economisirii a scăzut uşor în acest an, în ciuda înmulţirii ofertelor pe partea depozitelor la termen.
Dobânzile au avut, la rândul lor, un salt spectaculos pe toate scadenţele, iar dacă la începtul anului dobânda medie era de 0,6% la o lună, 1% la scadenţe între una şi trei luni, 1,7% pentru cele de 3-6 luni şi 2,3% la scadenţe între 6 şi 12 luni, în septembrie aveam deja o medie de 5,8% la o lună, 6,2% la 1-3 luni, 6,6% la 3-6 luni şi 7,2% la 6-12 luni, conform raportului BNR pe luna septembrie.
• Cât de mari sunt dobânzile în acest moment?
Să spunem că dobânzile la titlurile de stat pentru populaţie au crescut, la rândul lor, iar dacă în februarie dobânda pentru titlurile cu scadenţă la un an era de 4,5%, în noiembrie deja randamentul a urcat la 8,7% (la doi ani avem chiar 9,15%).
Pe partea depozitelor la termen, cea mai mare dobândă la 12 luni o găsim la TBI Bank - cu 9%, urmată de Intesa Sanpaolo Bank - cu 8,75%, ProCredit Bank - cu 8,6% şi CEC Bank - cu 8,2%. La doi ani, cele mai mari dobânzi sunt la TBI Bank - cu 9,6%, CEC - cu 8,45%, BCR, Intesa, Libra Bank, Patria Bank - cu 8%.
De reţinut însă că dobânda la titlurile de stat este netă, iar cea de la depozitele bancare la termen se impozitează cu 10%.