OPINII Inflaţia termină 2022 peste 16%. De unde vine grosul creşterii preţurilor?

Raportul pe decembrie 2022 al Institutului Naţional de Statistică (INS) arată o creştere a preţurilor de 16,4% faţă de decembrie 2021, un avans de 0,4% faţă de luna anterioară şi o creştere medie de 13,8% în ultimele 12 luni.

Este un pas mic înapoi faţă de inflaţia anualizată din noiembrie, care se apropiase de 17%, dar să ţinem cont că a dispărut efectul de bază care generase puseul de creştere din luna menţionată (inflaţia din noiembrie 2021 fusese practic zero).

De unde vin cele mai mari creşteri de preţuri de anul trecut?

Energia electrică, gazele şi energia termică au avut un avans de aproape 40% (39,6%) în intervalul decembrie 2021-decembrie 2022.

Cum ponderea acestora în coşul inflaţiei este de 8,2%, rezultă că din cele 16,4 procente de creştere a preţurilor în economie, în ultimele 12 luni, 3,2 puncte procentuale veneau din această sursă (energie electrică, gaze, energie termică).

Per total, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 22%, peste această medie aflându-se zahărul (+62%), cartofii (+35%), uleiul (+37%), făina (+33%), produsele lactate (+30%), ouăle (+35%).

Contribuţia scumpirii alimentelor este de 7,2 puncte procentuale (ponderea lor în coşul inflaţiei este de 33%).

Interesant de remarcat - viciile: tutunul şi alcoolul - au creşteri sub rata inflaţiei. Ţigările s-au scumpit cu 6,8%, berea cu 11%, vinul cu 10%, rachiurile şi alte băuturi cu 9%.

Restul scumpirilor vin din mărfurile nealimentare (dacă excludem energia din acestea, ponderea lor rămâne 40%) şi servicii (pondere de 17% în coşul inflaţiei, creştere medie a preţurilor de 9,7%).

De altfel, singurul articol pentru care există o ieftinire se regăseşte aici, serviciile de telefonie scăzând cu 0,8% în ultimele 12 luni.

Ce lipseşte din inflaţia oficială?

Pentru a avea adevărată dimensiune a scăderii puterii de cumpărare în această perioadă ar trebui să prindem în inflaţie şi ratele bancare, în creştere puternică în acest an.

IRCC, indicele de referinţă pentru creditele mai noi de luna mai 2019, a început anul 2022 la valoarea de 1,17%, iar acum este 5,7%, urmând să crească la 6% din aprilie 2023.

Să ne imaginăm un credit Noua Casă obţinut la valorile minime ale IRCC, cu dobânda puţin peste 3% (marja percepută de bănci aici este de 2%) şi care ajunge acum la o dobândă de aproape 8%.

Cine a împins raportul rată-venituri la 30% ar plăti acum peste 60% din venituri doar pentru ratele bancare, urmând să folosească restul de bani pentru a face faţă inflaţiei de peste 16% din economie.

Iar dacă ţinem cont că la oraşe, inflaţia reală e mai mare decât în mediul rural, unde se practică autoconsumul, iar marea majoritate a debitorilor ipotecari e concentrată la oraşe, multe bugete de familie pot fi dezechilibrate în această perioadă (creşterile de salarii anunţate până acum sunt sub inflaţie).

De ce scade dobânda la titlurile de stat pentru populaţie?

Ultimele emisiuni Tezaur oferite populaţiei au venit în ianuarie cu dobânzi în scădere, deşi inflaţia din noiembrie crescuse la 16,9%.

S-a invocat atunci evoluţia indicatorului Robor, faptul că pe piaţa monetară există un exces de lichiditate.

Să remarcăm că din primăvară, băncile au început să se împrumute masiv de la BNR folosind creditul Lombard, dar în decembrie 2022 aceste credite aproape dispăruseră, băncile plasând exclusiv banii la BNR în facilitatea de depozit.

Asta oferă statului ocazia să se împrumute mai ieftin din piaţa interbancară în lei, deşi este taxat cu peste 7% în dolari când iese în pieţele externe.

În acest moment, românii cu bani care apelează la serviciile de private banking (ar trebui minimum 100.000 euro pentru asta) pot cumpăra datorii ale statului la dobânzi anuale de până la 7,7% în dolari din astfel de emisiuni, în vreme ce titlurile de stat în lei oferă dobânzi anuale mai modeste pentru populaţie (7,35% la un an, 7,6% la 2 ani şi 8% la 3 ani), în ciuda inflaţiei mari din România.