OPINII JPEG-ul care te scoate din foame

Bula lalelelor olandeze e de mult un caz-şcoală despre lăcomia şi credulitatea umană, dar istoria tinde să se repede când nu îi învăţăm lecţiile. Iar bula crypto şi, mai nou, febra NFT-urilor, cred că bate cu brio bula lalelelor. Măcar în cazul unui bulb primeai ceva palpabil, îl puteai admira şi multiplica. Costa un bulb cât o casă pe vârful bulei? Nu-i nimic, azi avem un banal JPEG care se poate vinde cu milioane de dolari, deci cât mai multe case. Oh, dar e numai JPEG-ul tău, e criptat şi poţi să defilezi cu el doar tu în Metaverse. Ce contează că oricine poate multiplica din browser proprietatea ta, contează doar că e trendy şi va creşte cu siguranţă în valoare, vezi unde au ajuns acele monede virtuale cu câini pe ele, au zeci de miliarde de dolari în capitalizare.

Partea amuzantă este că şi companiile au sesizat că e rost de mâncat un ban de pe urma fraierilor şi s-au lansat în comerţul cu NFT-uri. Lamborghini, de pildă, a intrat recent în lumea blockchain cu o serie de NFT-uri produse în colaborare cu artistul elveţian Fabian Oefner, NFT Pro şi Sotheby's. Este vorba despre o serie de cinci "opere de artă" scoase la licitaţie între 1 şi 4 februarie pe site-ul dedicat NFT al producătorului auto (nft.lamborghini.com).

Acestea înfăţişează cinci fotografii ale unui Lamborghini Aventador Ultimae, care "decolează spre stele şi prin care este celebrată explorarea umană a spaţiului". Marketingul ne mai povesteşte că pentru a crea cele cinci imagini care alcătuiesc partea digitală a colecţiei, Oefner şi echipa sa au studiat planurile tehnice ale Lamborghini Aventador Ultimae şi au surprins peste 1.500 de părţi individuale ale unei maşini reale. Opera, intitulată "Space Time Memory", înfăţişează Lamborghini Ultimae plutind deasupra unei fotografii a Pământului. Imaginea curburii Pământului a fost obţinută prin echiparea unui balon meteorologic cu o cameră şi trimiterea acestuia la marginea stratosferei. Există şi o parte fizică a operelor, o mică piesă din fibră de carbon, care se vinde în echipă cu partea digitală.

Am fost curios să văd cu cât s-au încheiat licitaţiile pentru cele cinci poze pe 4 februarie şi am descoperit că s-au vândut cu sume cuprinse între 70.000 şi 203.000 dolari (greu de spus de ce, pentru ochiul meu par identice, o fi vreo diferenţă în codul blockchain, dar asta e deja pentru cunoscători). Cu alte cuvinte, s-au cumpărat nişte JPEG-uri cu sute de mii de dolari pe care oricine le poate descărca apoi în calculator, face postere din ele etc. De ce să vrei să fi unicul posesor al unei creatii digitale multiplicabile în verisiuni identice?

Faptul că am ajuns şi la aşa ceva după isteria crypto denotă pentru mine că ne aflăm aproape de spargerea unei bule a activelor umflate de ani buni de dobânzile menţinute în mod artificial aproape de zero. Când preţul banilor este egal cu nimic atunci apar şi non-valorile vândute la preţ de bun inestimabil, precum moda acestor NFT-uri. Aştept cu nerăbdare să vină alt analist renumit care să ne spună că noul aur digital versiunea JPEG va înlocui cândva aurul fizic, cum eram avertizaţi acum ceva vreme că se va întâmpla cu bitcoinul.