OPINII: Legea compostului - un instrument extrem de important în managementul deşeurilor

Apărută în 2020, Legea compostului, care impune colectarea separată a biodeşeurilor, a intrat în vigoare din luna februarie 2021, iar la ora actuală se lucrează la normele metodologice care să o facă operabilă.

Legea nr. 181/2020 privind gestionarea deşeurilor nepericuloase compostabile transpune în legislaţia românească o directivă europeană prin care s-a introdus obligaţia ca atât persoanele fizice, cât şi cele juridice să colecteze separat biodeşeurile, adică deşeurile provenite din grădini şi parcuri, de la alimente, din bucătăriile gospodăriilor private, din birouri, cantine, restaurante, comerţul cu ridicata, de la firmele de catering şi magazinele de vânzare cu amănuntul, deşeurile similare ce provin din unităţile de prelucrare a produselor alimentare. Toţi cei care generează astfel de deşeuri, adică şi firmele, şi cetăţenii obişnuiţi, sunt obligaţi să depună aceste deşeuri în spaţiile indicate sau să le predea firmelor autorizate să le colecteze.

Legea stabileşte şi o serie de amenzi, aplicabile de inspectorii Gărzii de Mediu, pentru cei care nu vor respecta rigorile ei, asfel că persoanele fizice vor risca sancţiuni curpinse între 400-800 de lei, dacă nu colectează biodeşeurile separat, în timp ce pentru persoanele juridice, amenzile sunt şi mai consistente, urmând să fie cuprinse între 10.000 şi 20.000 de lei.

Aceleaşi sancţiuni vor fi aplicate şi pentru cetăţenii sau companiile care, chiar dacă vor colecta separat biodeşeurile, nu le vor depune în spaţiile special amenajate sau nu le vor preda colectorilor de astfel de deşeuri.

Beneficiile compostării

Potrivit Legii nr. 181/2020, compostarea este un proces de descompunere controlată a materialelor biodegradabile, predominant aerob, care permite generarea de temperaturi adecvate dezvoltării bacteriilor termofile, ca rezultat al producerii de căldură.

Beneficiile acestui proces au fost indicate chiar de iniţiatorii legii în Parlament, care motivau în expunerea de motive ataşată actului normativ: "Transformarea deşeurilor în compost este benefică atât pentru mediu, pentru sănătatea celor care se bucură de plantele crescute pe un sol fertilizat natural şi contribuie la gestionarea corespunzătoare a deşeurilor biodegradabile, previne poluarea mediului înconjurător şi apariţia mirosurilor neplăcute prin fermentarea anaerobă, previne producerea de poluanţi atmosferici care ar fi generaţi prin incinerarea/arderea deşeurilor. Fără a realiza compost în România nu se vor atinge ţintele impuse de Comisia Europeană şi vom fi în continuare dependenţi de importurile de fertilizatori anorganici".

În acelaşi document, iniţiatorii legii mai precizau că în România se reciclează sub 15% din totalul deşeurilor municipale, sub formă de hârtie, plastic, metal şi sticlă, iar până în 2025, adică în mai puţin de trei ani, normele europene ne obligă să ajungem la 55%.

Legea compostului în aşteptarea normelor de aplicare

Publicată în august 2020 intrată în vigoare în şase luni de la apariţia sa în Monitorul Oficial, deci în februarie 2021, actul normativ este în curs de completare prin morme metodologice la care lucrează în prezent atât Ministerul Mediului cât şi Ministerul Agriculturii, în calitate de instituţii care trebuie să elaboreze şi să emită un ordin comun cu Normele tehnice privind activitatea de compostare şi digestie anaerobă.

Nu doar administraţia centrală are obligaţii în ceea ce priveşte Legea compostului, ci şi autorităţile publice locale. Acestea sunt şi ele responsabile de implementarea unui sistem care să facă posibilă colectarea separată corectă, aşa cum este ea reglementată de Legea compostului - colectarea deşeurilor biodegradabile, colectarea separată din uşă în uşă a biodeşeurilor în mediul urban, dublate de implementarea schemei «plăteşte pentru cât arunci», plus încurajarea compostării individuale în gospodăriile din mediul rural.