OPINII Nu toate plasamentele private sunt scurtături spre îmbogăţire

Cu exemple precum Safetech sau Agroland în minte, unde acţiuni cumpărate cu 4 lei în plasamentul privat au ajuns să se tranzactioneze cu 21 de lei la listarea la BVB, lumea a ajuns să spere că orice se cumpăra în acest mod ar putea să multiplice de câteva ori banii investiţi. Or, nu e chiar aşa.

Vinerea trecută, listarea Vifrana, o companie care produce vinuri ecologice, după un plasament privat încheiat la mijlocul lunii decembrie 2020, consemna un avans "modest" de numai 11% faţă de preţul de închidere a ofertei publice. În decembrie fuseseră vândute 21,3 milioane acţiuni printr-un plasament privat intermediat de SSIF Goldring, la un preţ de 0,45 lei/acţiune. După prima zi de tranzacţionare acţiunile au închis la un preţ de 0,5 lei, după ce au oscilat pe parcursul şedinţei între 0,6 lei la deschidere şi 0,49 lei. Faptul că închiderea s-a făcut aproape de minimul şedinţei spune multe despre potenţialul de creştere pe termen scurt, interesul arătat faţă de acţiunile cu simbolul bursier BIOW fiind mult sub ce s-a întâmplat în cazurile celebre enumerate mai sus. Dovadă că nu tot ce se vinde prin plasament privat asigura multiplicarea investiţiilor de câteva ori odată compania listată la bursă. Ce a fost diferit în cazul Vifrana (simbol BIOW)?

În primul rând, o cantitate destul de mare de acţiuni scoasă la vânzare iniţial. După listare compania are 50 de milioane de acţiuni, după ce a vândut prin plasament privat 21,3 milioane, deci numărul acţiunilor noi a reprezentat aproape 75% din numărul acţiunilor vechi. Cum fondurile obţinute din plasamentul privat erau destinate închiderii unui credit şi nu pentru dezvoltare, investitorii nu au perceput foarte optimist potenţialul de creşteri a afacerii în anii viitori. Sau nu într-un ritm atât de rapid încât să justifice supralicitarea preţului acţiunilor.

La o capitalizare după prima zi de tranzacţionare de 25,1 milioane lei, BIOW a avut anul trecut venituri din exploatare de 12,1 milioane lei şi un profit de 1,46 milioane lei. Cu alte cuvinte, compania se tranzacţionează la un PER de 17 şi la un raport capitalizare/vânzări de 2. Spre comparaţie, Safetech are un PER de 48 şi P/S de 10 în vreme ce Agroland este la PER de 25 şi P/S de 5,6. Agroland are însă datorii de 70 milioane lei (la venituri din exploatare de 46 milioane lei), în vreme ce BIOW nu are datorii acum, iar faptul de a nu avea datorii va fi tot mai bine văzut într-un mediu inflaţionist, cu dobânzi în urcare.

Una peste alta, investitorii nu au mai văzut în listarea de după acest plasament privat un motiv de extaz, posibil pentru că euforia de după listările Agroland şi Safetech a mai trecut, iar piaţa şi-a dat seama că se supralicitase mult în trecut, poate şi pentru că se pregătesc două IPO-uri de anvergură în perioada următoare şi micii investitori se despart mai greu de cash în acest context (vorbim de TTS şi One United Properties). Ca să nu mai vorbim de listarea Hidroelectrica pe final de an sau început de an viitor. Cum nu toată lumea dispune de resurse din belşug, drămuirea banilor pentru a subscrie doar în cazurile unde există cel mai mare potenţial de creştere pe termen lung ar putea fi explicaţia rezervei investitorilor în cazul Vifrana.