OPINII: Strategia ANAF în plină criză sanitară - transformările aşteptate în privinţa inspecţiilor fiscale

Acţiunile asumate de România în domeniul fiscal pentru următorii ani, inclusiv cele cuprinse în strategia Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) până la finalul anului 2024, ridică o serie de întrebări cu privire la impactul pe care implementarea lor îl va avea asupra mediului de afaceri. Doar modificările fiscale adoptate anul acesta indică iminenţa unor schimbări şi în privinţa inspecţiilor fiscale, mai exact în frecvenţa acestora, eficienţa şi modul lor de desfăşurare.

Reforma administraţiei fiscale, prevăzută inclusiv în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), presupune, în principal, îmbunătăţirea serviciilor digitale oferite de autorităţi contribuabililor şi optimizarea schimbului de informaţii cu scopul final de a accelera ritmul de încasare a veniturilor la bugetul de stat. Printre altele, planul prevede creşterea numărului de inspecţii fiscale cu 10% până la finalul anului 2025, faţă de cel din prezent, şi majorarea ponderii auditurilor documentare la 30% din totalul auditurilor efectuate, până la sfârşitul anului 2022, de la aproape zero în prezent.

În acest context, măsurile care urmează să fie luate de autoritatea fiscală vizează optimizarea controalelor fiscale şi creşterea capacităţii de analiză a acesteia şi sunt aşteptate odată cu implementarea sistemului de raportare SAF-T (Standard Audit File for Tax), care va deveni obligatoriu de la 1 ianuarie 2022 pentru marii contribuabili şi ulterior pentru ceilalţi.

Modernizarea ANAF este cu atât mai importantă cu cât, în perioada următoare, marcată de criza sanitară cu impact negativ puternic asupra societăţii şi economiei în ansamblul său, rolul ANAF în redresarea post-pandemie devine unul foarte important, iar transparenţa şi comunicarea cu mediul de afaceri şi cu cetăţenii dobândeşte o semnificaţie deosebită.

Corectitudinea datelor raportate, esenţială în cazul unui control ulterior

În prezent, ca parte a transformării digitale a activităţii ANAF, asistăm deja la impunerea Spaţiului Privat Virtual (SPV) ca modalitate principală de interacţiune cu contribuabilii şi, pe de altă parte, apar primele măsuri concrete în prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Introducerea sistemului de raportare SAF-T, una dintre cele mai importante modificări fiscale ale anului 2021, va optimiza schimbul de informaţii între ANAF şi contribuabili, astfel încât comportamentele incorecte vor fi mai rapid identificate şi combătute. Această raportare va avea caracterul unei declaraţii informative, însă va constitui totodată o radiografie a situaţiei fiscale a contribuabililor.

Prin introducerea acestei noi obligaţii de raportare, autoritatea fiscală va avea acces facil la un volum ridicat de informaţii fiscale şi contabile (pentru că sunt transmise de contribuabili într-un format standardizat), iar controlul efectiv derulat de ANAF va deveni mai eficient.

În aceste condiţii, pregătirea pentru SAF-T nu trebuie să se limiteze la simpla extragere a datelor din sistemul contabil şi transmiterea acestora către ANAF în formatul solicitat, ci presupune o etapă pregătitoare, în care contribuabilii trebuie să verifice acurateţea şi integritatea informaţiilor pe care urmează să le raporteze, pentru că de corectitudinea datelor furnizate va depinde iniţierea de către ANAF a unor controale ulterioare şi, implicit, riscul unor penalităţi.

Aşadar, inspecţiile fiscale se vor înmulţi în viitorul apropiat, ca urmare a strategiei ANAF de eficientizare a colectării veniturilor la bugetul de stat, astfel încât indicatorul privind gradul de conformare la declarare şi plată să revină la nivelul înregistrat în anul 2019, ca urmare a implementării SAF-T şi a acţiunilor comune ale structurilor de inspecţie fiscală şi antifraudă.

În acelaşi timp, însă, datorită schimbărilor digitale ce vizează atât structura, cât şi modul de desfăşurare a controalelor, inspecţiile fiscale vor deveni mai puţin împovărătoare, dar contribuabilii vor fi nevoiţi să se conformeze în timp real tuturor cerinţelor inspectorilor fiscali cu privire la evidenţa şi raportarea informaţiilor. Or, din practică constatăm că, pentru contribuabilii din România care activează într-un mediu fiscal imprevizibil, o astfel de conformare este o sarcină dificilă, în general, şi, cu atât mai mult, în contextul crizei acute de personal specializat, cu care se confruntă companiile în prezent, la care se adaugă tema tot mai presantă a reorganizărilor de afaceri.

În aceste condiţii, contribuabilii trebuie să se pregătească intens pentru noile raportări şi să acorde o atenţie sporită corectitudinii datelor transmise la ANAF, astfel încât să îşi poată desfăşura activitatea în parametri optimi înaintea, în timpul şi după o acţiune de inspecţie fiscală.

Material de opinie de Victoria Dobre, Senior Manager, Cezara Dumitrescu, Senior Consultant, Taxe Indirecte, Deloitte România, şi Luiza Ionescu-Donoiu, Senior Managing Associate, Reff & Asociaţii | Deloitte Legal