OPINII Va finanţa şi Hidroelectrica deficitul bugetar precum BCR?

BCR, cea mai mare bancă românească în momentul vânzării, a fost considerată o privatizare de succes în 2006. Pentru 61,8% din acţiunile băncii s-au încasat 3,75 miliarde euro, dintre care la stat au rămas 2,2 miliarde, iar restul au mers la BERD şi IFC în contul pachetului de 25% din acţiuni pe care cele două instititii financiare îl deţineau împreună. O afacere bună pentru BERD şi IFC, având în vedere că achiziţionaseră pachetul de 25% din BCR cu doar doi ani în urmă, în 2004, pentru doar 222 milioane euro. Un demers justificat atunci prin necesitatea de a spori credibilitatea băncii în vederea unei privatizări mai importante a restului de acţiuni. Un plus de credibilitate care ne-a adus, deci, un minus de un miliard şi ceva de euro la vânzarea băncii.

Ce s-a întâmplat cu cele 2,2 miliarde euro ajunse în final la stat? Iniţial, numai planuri frumoase. Adrian Videanu de la PDL îşi dorea un minister al infrastructurii în locul celui al dezvoltării, pentru a folosi mai eficient banii, premierul Tăriceanu de la PNL vroia la rândul sau ca aceştia să fie folosiţi pentru proiecte. Numai că a venit criza din 2008 şi respectivele fonduri au sfârşit finanţând deficitul bugetar.

Acum suntem într-o stare comparabilă cu 2009-2010, din perspectiva deficitului public, stăm chiar mai prost la capitolul datorii acumulate ca procent din PIB (mai mult decât dublare) şi, surpriză, guvernul Câţu a pus gând rău legii votate de Parlamentul dominat de PSD prin care se interziceau instrăinările de active ale statului timp de 2 ani.

Legea a fost contestată iniţial la CCR, apoi promulgată după respingerea contestaţiilor, apoi amendată prin OUG în sensul limitării înstrăinării la acţiunile deţinute de stat şi nu la toate activele acestuia. Ordonanţa de modificare a fost respinsă de Parlament, respingerea contestată la CCR, contestarea respinsă, iar în final legea de modificare a revenit la Parlamentul care şi-a schimbat între timp compoziţia, retrimisă de la Cotroceni.

Guvernul nu vrea să mai aştepte însă dezbaterile parlamentare aşa că plănuieşte să amendeze legea în vigoare eliminând primele 3 articole (practic a interdicţiei de înstrăinare a activelor) şi lăsând doar ultimul articol, cel în care se vorbea de posibilitatea ca statul să preia participaţii în anumite domenii de importanţă strategică în contextul pandemiei.

Precum după glorioasa vânzare a BCR, finanţarea deficitului bugetar are prioritate în vremuri de criză. Iar statul are un activ de toată frumuseţea pe care poate lua bani buni dacă profită de optimismul din pieţele financiare. Un optimism care se poate întinde până după jumătatea anului 2021 pe fondul entuziasmului că vacinarea ne va scăpa de pandemie şi de aici şi graba Guvernului. Dacă demararea ofertei publice întârzie, climatul din pieţe se poate schimba (să nu uităm că s-au pompat sume imense şi că deficitele bugetare sunt mari peste tot şi e nevoie de ajustări pentru echilibrare), iar sumele care ar putea fi obţinute din vânzarea unui pachet minoritar semnificativ se pot reduce spectaculos.

Fondul Proprietatea evalua în primăvară Hidroelectrica la 24,5 miliarde lei, puţin peste 5 miliarde euro deci, o sumă care ne aminteşte de...BCR. Ca şi la BCR, nu doar statul e acţionar acolo, avem o felie semnificativă de 20% în posesia Fondului Proprietatea, care face lobby agresiv în ultima vreme pentru demararea unui IPO la Hidroelectrica.

Având în vedere că statul păstrează acum pachetele de control la Transgaz şi Transelectrica (58%), Romgaz (70%) ori Nuclearelectrica (82%), vânzarea unui pachet minoritar de 20-25% din Hidroelectrica ar putea fi justificată prin nevoia de a încuraja piaţa de capital cu păstrarea simultană a controlului managementului din partea statului. Ar fi vorba de peste un miliard de euro binevenit la...finanţarea deficitului bugetar, după modelul privatizării BCR. Ce ne facem însă că din veniturile statului dispar pe termen lung şi dividendele aferente pachetului înstrăinat la Hidroelectrica ? Ce ne rămâne de vândut la următoarea criză?