"Ordonanţa Trenuleţ - perversă şi cu efect de bumerang; măsurile aduc mai puţini bani la buget decât s-a estimat"

Reporter: Am încheiat anul trecut cu un deficit bugetar mai mare decat cel din 2023. Ce repercusiuni va avea acest fapt asupra evoluţiilor economice şi asupra mediului de afaceri? Consideraţi că vom reuşi să îndeplinim planul de reducere a deficitului trimis Comisiei Europene şi ce efecte va avea aplicarea acestuia asupra economiei noastre?

Mircea Coşea: Problema îndeplinirii planului de reducere a deficitului trimis Comisiei Europene este în realitate o problemă a crizei de încredere pe care economia şi societatea românească o parcurg în acest moment. Este important de măsurat şi din punctul de vedere al capacităţii sale "de a repara ceea ce el însuşi a stricat". Nivelul înalt al deficitului bugetar se datorează în mare măsură proastei guvernări pe parcursul anului 2024. Chiar dacă deficitul a început să crească încă din perioada 2022-2023, nivelul istoric pe care l-a înregistrat la sfârşitul lui 2024 a fost efectul politicilor electorale ale acestui an. Conform analizei UE, creşterea explozivă a deficitul este în mare măsură explicat de creşterea cheltuielilor guvernamentale (măriri de salarii şi personal, achiziţii, finanţarea procesului electoral, exacerbarea cheltuielilor pentru studii de fezabilitate în domeniul investiţiilor, mărirea bugetelor instituţiilor de forţă şi administraţiei prezidenţiale).

Politica fiscală a fost orientată cu precădere nu spre stimularea activităţii mediului de afaceri ci, din contră, spre impozitarea şi taxarea acestuia. Anul 2024 a avut cea mai mare inflaţie la nivel european, a înregistrat cea mai mare pierdere de unităţi de afaceri (circa 30.000), a redus investiţiile străine cu aproximativ 13%.

Pe ansamblu, guvernul coaliţiei anului 2024 a manifestat tendinţa de a propaga speranţe fără acoperire pentru obţinerea de voturi (pensiile nu au mai fost indexate la începutul lunii ianuarie şi o serie de alte promisiuni privind creşterea salariilor în educaţie şi ordine publică au fost nerespectate).

Se poate spune că actuala situaţie falimentară a politicii bugetare este rezultatul indiscutabil al guvernării proaste a unei coaliţii care a înţeles să înlocuiască politicile necesare unei echilibrări macroeconomice cu o "propagandă economică" înşelătoare, mistificând realitatea până la data alegerilor. Lipsa de onestitate şi de respect faţă de populaţie şi de mediul de afaceri a trecut subit, după alegeri, la politica de austeritate pe care au negat-o furibund pe tot parcursul anului 2024, ceea ce face ca încrederea în actualul guvern să fie minimă.

De ce? Pentru că Guvernul Ciolacu 2 este aproape identic cu Executivul Ciolacu 1.

Este greu de crezut că aceiaşi miniştrii şi acelaşi prim ministru vor fi capabili să-şi repare propriile greşeli.

Este nevoie de o reformare nu doar a statului şi a structurii administrativ-teritoriale, dar şi a structurii economiei în direcţia up-datării ei la noul stadiu al revoluţiei industriale (4.0), precum şi în direcţia creşterii gradului de competitivitate şi a reducerii deficitului comercial.

Sunt obiective pe care Guvernul Ciolacu 1 nu le-a îndeplinit atunci când situaţia macroeconomică internă şi externă era mai favorabilă şi când dispunea de o mai mare majoritate parlamentară. În prezentele condiţii, posibilităţile Guvernului Ciolacu 2 de realizare a respectivelor reformări sunt mult mai mici.

Situaţia de precaritate a bugetului la finele anului 2025 ne duce la concluzia conform căreia politicul a sabotat economicul prin interese exclusiv electorale.

Reporter: Cum apreciaţi măsurile fiscale adoptate la finalul lui 2024 şi ce aşteptări ar trebui să avem pentru acest an în ceea ce priveşte fiscalitatea din ţara noastră?

Mircea Coşea: Măsurile Ordonanţei Trenuleţ au un viciu de fond. Conceptul pe care se bazează este pur de contabilitate primară, urmărind aducerea de fonduri într-o manieră rapidă fără a avea în vedere consecinţele acestora pe termen mediu. Fără excepţie, toate măsurile au efect de bumerang, aducând efecte perverse, dar şi mai puţine sume la buget decât s-a sperat. Este evidentă lipsa de strategie şi de viziune.

Conform evidentei lipse de concordanţă dintre ideile participanţilor la guvernare şi unele declaraţii ale preşedintelui PNL, este foarte posibilă trecerea la o mai aspră impozitare, probabil chiar prin creşterea TVA, după alegerile prezidenţiale.

Reporter: În acest context, cum credeţi că va evolua rata inflaţiei în acest an?

Mircea Coşea: Inflaţia a fost folosită de Guvernul Ciolacu 1 pentru finanţarea bugetară în lipsa unor măsuri concrete şi eficiente de sprijinire a economiei reale şi a sistemului de colectare. Ea va continua şi la Ciolacu 2 să aibă aceeaşi utilizare chiar dacă nu va mai depăşi un nivel de circa 5%. Oricum, va depăşi media europeană.

Reporter: Cursul de schimb s-a mentinut stabil şi anul trecut. Având în vedere condiţiile economice şi politice actuale, anticipaţi că această stabilitate a cursului de schimb se va menţine?

Mircea Coşea: Menţinerea cursului euro/lei sub limita de 5 s-a datorat eforturilor BNR, care a acţionat prin intermediul politicii monetare la încercarea de a reduce inflaţia şi prin acţiuni de piaţă monetară pentru menţinerea leului sub pragul psihologic, dar o astfel de acţiune este limitată în timp. Măsurile luate prin Ordonanţa Trenuleţ ca obiective ale programului de ajustare bugetară pe şapte ani vor pune o presiune mare pe BNR, ceea ce ar putea duce la un curs euro/leu mai mare de 5, după jumătatea anului acesta.

Dobânda de referinţă nu va putea nici ea să fie menţinută la actualul nivel.

Important este faptul că actuala coaliţie nu a reuşit să sprijine BNR nici în domeniul cursului şi nici al inflaţiei. Cauza principală a acestei situaţii este lipsa coordonării celor două tipuri esenţiale de politici economice: politica monetară a BNR şi politica fiscal/bugetară a guvernului.

Reporter: În ultima parte a lui 2024, mişcările de pe piaţa de capital au fost foarte fluctuante, ca urmare a evenimentelor electorale. Ce condiţii ar trebui sa îndeplinim pentru ca investitorii să nu părăsească piaţa noastră de capital, ci, dimpotrivă, să capete un apetit crescut?

Mircea Coşea: Piaţă de capital este concurenţială atât la nivel european, cât şi global. Condiţia principală pentru ca o piaţă să devină concurenţială este aceea de a oferi condiţii mai bune decât alţi competitori, adică stabilitate politică şi legislativă şi, mai ales, un regim fiscal mai atractiv. Un rol important ar putea fi jucat de către politicile cunoscute sub numele de "diplomaţie economică/comercială". Din păcate, acest tip de diplomaţie este cvasi inexistent la nivel guvernamental şi slab reprezentat la nivelul camerelor de comerţ. Ar trebui depus un efort mai mare şi pentru atragerea de investiţii din zone extra comunitare, prioritară fiind Asia-Pacific.

Reporter: În ultima perioadă am fost martorii mai multor tranzacţii pe piaţa bancară (achiziţii, fuziuni, absorbţii etc.). Cum vedeţi acest proces de consolidare a sistemului bancar?

Mircea Coşea: Este un factor pozitiv şi încurajant în ceea ce priveşte dinamica sistemului bancar, dar fără urmări concrete în accentuarea rolului acestui sistem în dezvoltarea şi consolidarea economiei. Băncile participă prea puţin şi prea greoi în finanţarea economiei, fiind mai mult interesate în finanţarea guvernului, prin creditare.

Reporter: Mulţumesc!