OVIDIU NICOLESCU, CNIPMMR: "Randamentul Pilonului II de pensii - de aproape trei ori mai mare decât cel al depozitelor la bancă"

• Nicolescu: "Bugetul UE pentru perioada 2021-2027 prevede un efort mai mare pentru statele membre. Contribuţia ţării noastre la bugetul UE se va majora cu circa un miliard de euro"

Fondurile de tipul Pilonului II de pensii au o importanţă extrem de relevantă în orice stat la nivel global, iar desfiinţarea acestora ar aduce mari dezavantaje economice, este de părere Ovidiu Nicolescu, preşedinte de onoare al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Domnia sa a afirmat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că Pilonul II de pensii are, în primul rând, o miză socială, întrucât le asigură cetăţenilor un venit suplimentar la vârsta pensionării.

Conform reprezentantului CNIPMMR, studiile arată că, în toate ţările, nu doar în România, pensia de bază (n.r. Pilonul I) este destul de redusă, pe fondul declinului demografic.

Cea de-a doua miză este cea economică, întrucât în toate ţările Pilonul II este un mijloc important de economisire şi de investiţii.

Domnul Nicolescu a declarat: "Dacă ne uităm la statisticile pe plan mondial, aceste fonduri sunt principali investitori. În SUA, spre exemplu, acesta este pe locul trei, fiind mai important decât băncile comerciale".

A treia miză se referă la faptul că asigură un plus de securitate socială, în condiţiile în care numărul pensionarilor îl va depăşi, cu mult, pe cel al salariaţilor.

"Pilonul II este folosit la investiţii, are randamente bune, inclusiv cel din ţara noastră are randamente mult mai bune decât în cazul depozitelor la bancă, fiind de aproape trei ori mai mare. (...). La noi în ţară, însă, potrivit reprezentanţilor Guvernului, de la 1 iulie contribuţia la Pilonul II va deveni opţională, motiv pentru care este clar că fondurile deţinute în cadrul acestuia se vor diminua foarte mult", a mai spus domnia sa.

Ţara noastră are nevoie de acest fond pentru a economisi, pentru a investi şi pentru a se dezvolta, iar CNIPMMR susţine păstrarea Pilonului II de pensii, aplicarea legii care prevede o contribuţie de 6% (în loc de 3,75% cât este în prezent), pentru a nu pierde un principal instrument de economisire, mai consideră Ovidiu Nicolescu, adăugând: "Dacă va fi opţională contribuţia la Pilonul II de pensii, atunci cu siguranţă vor fi mai puţini bani, iar randamnetul acestuia va scădea. În plus, Pilonul II de pensii este corelat cu politica altor fonduri de investiţii (din străinătate) prezente la noi în ţară, iar atunci când ele văd că Pilonul II de pensii din România slăbeşte, devin mai reticente în ceea ce priveşte plasarea investiţiilor în ţara noastră. Studiile arată că, inclusiv în Germania, lipsa Pilonului II şi III de pensii va afecta pensiile.

Mai mult, odată ce acesta devine opţional, este aproape iminent ca el să fie desfiinţat, deoarece această situaţie este ca un bulgăre de zăpadă".

• Ovidiu Nicolescu: "Bugetul european - cel mai important document pe care Europa îl adoptă odată la zece ani"

Bugetul european este cel mai important document pe care Europa îl adoptă odată la zece ani, consideră Ovidiu Nicolescu, întrucât acesta reprezintă baza economică a ceea ce se întâmplă în UE şi, într-o bună măsură, şi în ţara noastră.

Domnia sa a afirmat, ieri: "Acest buget al UE, pentru perioada 2021-2027, stabileşte priorităţi noi faţă de cel precedent. De asemenea, sumele alocate pe destinaţii se schimbă radical şi se modifică substanţial şi modul de utilizare, în sensul că UE va avea o forţă decizională mai mare asupra acestor fonduri şi, compensând într-o anumită măsură, va creşte şi flexibilitatea fiecărei ţări în a-şi redirecţiona fondurile alocate".

Bugetul UE pentru perioada 2021-2027 prevede 1.135 miliarde de euro în credite de angajment, adică 1,11% din PIB-ul ţărilor membre, în timp ce bugetul precedent asigura 0,9% din acesta, ceea ce înseamnă un efort mai mare pentru statele membre, a mai explicat reprezentantul CNIPMMR, precizând, însă, că se reduc fondurile pentru agricultură şi cele pentru coeziune.

"Inovaţia principală a acestui buget, din punct de vedere funcţional, este aceea că finanţarea de la UE se leagă organic, direct, cu respectarea statului de drept. Aşadar, statele deficitare în acest domeniu, sau cele percepute astfel, vor pierde substanţial din punct de vedere financiar", a adăugat domnul Nicolescu.

Potrivit domniei sale, au fost introduse două instrumente: Programul de sprijin pentru reforme, cu o valoare totală de 25 de miliarde de euro, şi Func-ţia europeană de stabilizare a investiţiilor, cu o valoare de 30 de miliarde de euro.

Conform reprezentantului CNIPMMR, se modifică şi modul de finanţare a bugetului UE: înainte, aces-ta era finanţat, în principal, din taxele vamale ale fiecărei ţări, dar acum au fost introduse trei noi surse de finanţare la care ţara noastră va contribui din plin: 20% din veniturile obţinute din comercializarea certificatelor de emisii; 3% din baza fiscală consolidată comună a societăţilor; o contribuţie naţională, calculată pe baza cantităţii de deşeuri şi de ambalaje din plastic, care nu se reciclează, în fiecare stat membru (0,8 euro/kg).

CNIPMMR consideră că Europa are nevoie de investiţii, aşadar este bine că bugetul pentru perioada 2021-2027 pune accent pe acest aspect şi apreciază că se menţine spijinul pentru regiunile slab dezvoltate şi pentru un mediu favorabil întreprinderilor şi creşterii în Europa.

Conform lui Ovidiu Nicoelscu, în proiectul acesta, ţara noastră primeşte circa 27 de miliarde de euro, mai puţin decât în trecut, iar la nivel european se accentuează dimensiunea politică şi economică a bugetului, ceea ce nu ne avantajează, ca ţară, şi se diminuează dimensiunea socială, stabilindu-se noi priorităţi.

Nu în ultimul rând, reprezentantul CNIPMMR a subliniat că bugetul UE are o bază de venituri mai diversă, iar acestea vor proveni, într-o mare măsură, de la ţările mai puţin dezvoltate, care stau mai prost în acele sectoare, adăugând: "Pentru ţara noastră, acest buget înseamnă mai puţini bani primiţi şi o contribuţie mai mare, mai puţine fonduri pentru agricultură şi un risc mare să pierdem bani, deoarece alocarea lor este condiţionată de statul de drept şi de alte aspecte politice. Vom avea o mai mare flexibilitate în ceea ce priveşte distribuirea banilor. De asemenea, ţările mici vor avea o influenţă mai mică, iar deciziile majore vor fi luate de statele puternice".

În acelaşi timp, contribuţia ţării noastre la bugetul UE se va majora cu circa un miliard de euro şi este posibil să avem chiar mai mult, în condiţiile în care vom primi mai puţini bani, a conchis domnia sa.