Pactul pentru fiscalitate a fost lansat joi în dezbatere publică

Pactul pentru fiscalitate, o iniţiativă prin care experţi în fiscalitate, personalităţi ale lumii academice şi reprezentanţi ai mediului de afaceri s-au angajat să găsească împreună cele mai bune soluţii pentru stimularea economiei şi dezvoltarea societăţii româneşti, a fost lansat joi în dezbatere publică, în cadrul unui eveniment desfăşurat la Casa Academiei.

Potrivit Agerpres, pactul pentru fiscalitate se bazează pe patru principii - simplificarea, eficientizarea şi predictibilitatea legislaţiei fiscale, depolitizarea, reprofesionalizarea şi informatizarea ANAF, stimularea investiţiilor directe şi toleranţa zero la evaziune.

Ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, a afirmat că acest proiect are susţinerea sa şi a Guvernului şi a subliniat importanţa predictibilităţii şi stabilităţii reformei fiscale dar şi faptul că aceste măsuri ar trebui "îmbrăcate", după o consultare generală, cum este şi Pactul pentru fiscalitate, într-o strategie fiscală pe 3-5 ani, astfel încât fiecare agent economic să ştie la ce să se aştepte pe o perioadă de timp mai lungă.

Vâlcov s-a referit şi la ultimele măsuri fiscale avute în vedere de MFP, inclusiv la organizarea loteriei bonurilor fiscale, dând ca exemplu de succes statul Chile, care organiza astfel de loterii în anii 1980-1990.

"Ideea de bază a acestui Pact este de a se ajunge la un consens naţional, inclusiv cu toate forţele politice, astfel încât să generăm un proiect care să fie respectat ani de zile, indiferent cine este la guvernare, eventual "împănat" cu anumite lucruri care ţin de doctrina partidului respectiv", a declarat prof. dr. Nicu Marcu, cercetător la Institutul Naţional de Cercetări Economice al Academiei Române.

Printre recomandările Pactului pentru fiscalitate se numără întărirea drepturilor contribuabilului, o sarcină fiscală care să depindă exclusiv de mărimea venitului şi nu de tipul venitului, stimularea consumului prin reducerea impozitelor indirecte - TVA şi accize, impozitarea profiturilor generate de investiţii, nu a investiţiilor, un pact politic care să vizeze toleranţa zero faţă de evaziune, aplicarea unor metode de control indirecte pentru prevenirea şi combaterea evaziunii.

La ora actuală, statul pierde circa 2.250 de lei în fiecare secundă din taxe şi impozite pe care nu le colectează. Suma este foarte mare şi lunar atinge 1,5 miliarde euro, respectiv peste 16 miliarde euro anual. Aceasta reprezintă cam 70% din evaziunea fiscală recunoscută şi calculată pe baza datelor oficiale ale diverselor entităţi - ministere, servicii de informaţii, Consiliul Fiscal, Curtea de Conturi, restul de 30% fiind evaziune sub incidenţa criminalităţii economice profunde şi organizate.