Pădurea de mâine, moştenirea lăsată încă de astăzi

Arborii au reapărut pe o păşune la peste 60 de ani distanţă de la ultima lor trecere prin acel loc. Unde s-a petrecut asta? În Dumbrăviţa, judeţul Braşov, cu ajutorul specialiştilor şi a voluntarilor. "O oaie o poţi tunde de mai multe ori, dar o tai o singură dată", rosteşte orice cioban. Lucrurile sunt valabile şi în ceea ce priveşte arborii şi pădurea. Cum nu s-a găsit o soluţie care să asigure nemurirea pădurilor şi nici măcar una menită să-i oprească pe oameni să taie pomii, singura variantă este ca atunci când o pădure dispare, dintr-un motiv sau altul, în locul ei să fie plantată rapid o alta. Având în vedere că la acţiune au participat şi voluntari însoţiţi de copii foarte mici, este clar că atunci când în cadrul unui astfel de proiect se vorbeşte despre moştenire, vorbele nu sunt lipsite de sens. "Astfel de gesturi sunt absolut necesare într-o societate care vrea să redevină normală. Trebuie să reînvăţăm să contribuim la binele comun, nu doar la cel strict personal", ne-a declarat Ionuţ, student în Braşov. Aceasta este şi ideea unei astfel de acţiuni: binele comun.

Proiectul Pădurea de Mâine a continuat cu plantarea a 50.000 de puieţi în Dumbrăviţa, Braşov. A doua sesiune de plantare cu voluntari din acest an a proiectului a avut loc zilele trecute, la Dumbrăviţa. Nu mai puţin de 50.000 de puieţi de gorun, frasin şi paltin de munte au fost plantaţi cu ajutorul a pes-te 100 de voluntari, pe o suprafaţă de zece hectare. Studenţi de la Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere din Braşov, membri ai comunităţii şi autorităţilor locale, voluntari din zona Braşovului, personalul silvic, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Nicolae Titulescu Braşov şi angajaţi ai Holzindustrie Schweighofer de la fabrica de cherestea din Reci au pus, efectiv, umărul pentru a lăsa o moştenire urmaşilor. Proiectul a fost lansat în septembrie 2017 de Asociaţia Administratorilor de Păduri, Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava şi Holzindustrie Schweighofer, pentru a ajuta proprietarii privaţi şi adminis-traţiile locale să reîmpădurească suprafeţele de fond forestier cu dificultăţi de regenerare. Suprafaţa de plantare de la Dumbrăviţa a fost despădurită în anii 1950-1960 pentru extinderea păşunilor şi a fost reintrodusă în fondul forestier în anii 2000. Primăria comunei a plantat 16 hectare în 2016-2017 cu gorun şi frasin, iar suprafeţele se extind graţie acestui proiect. Regia Publică Locală a Pădurilor Măieruş R.A. administrează această suprafaţă de fond forestier şi supraveghează lucrările de completare şi întreţinere a plantaţiei, asigurate de o firmă specializată în reîmpăduriri, pe întreaga durată a proiectului, 2019-2024.

Ionuţ Apostol, coordonatorul proiectului Pădurea de Mâine a vorbit despre aceste acţiuni: "Mă bucur că ne întoarcem cu proiectul Pădurea de Mâine pentru a doua oară în judeţul Braşov. Prima plantare a avut loc în primăvara anului 2018, tot la Dumbrăviţa, când am plantat 50.000 de puieţi. Sper să reuşim aici, în câţiva ani, refacerea unei păduri de peste o sută de hectare. Suprafaţa de la Dumbrăviţa pe care am plantat astăzi este una dintre cele 13 suprafeţe selectate pentru acest an în cadrul proiectului Pădurea de Mâine. Anul acesta reîm-pădurim 50 de hectare de terenuri forestiere degradate, cu un total de 204.000 de puieţi de molid, fag, paltin, frasin, brad şi stejar." De la lansarea proiectului, în toamna anului 2017, au fost plantaţi peste 160.000 de puieţi pe o suprafaţă totală de 40 de hectare, fiind angrenaţi peste 1.000 de voluntari în acţiunile desfăşurate în opt judeţe din ţară.