PÂNĂ ÎN 2010 Ritm mediu anual de creştere 4% pentru industria de echipamente, aparate de radio, televiziune şi comunicaţii

Comisia Naţională de Prognoză estimează, în cadrul prognozei de primăvară, o creştere în acest an de 2% pentru industria de echipamente, aparate de radio, televiziune şi comunicaţii şi o stagnare a scăderii industriei de aparatură şi instrumente medicale, de precizie, optice şi ceasornicărie. Pentru perioada următoare, până în 2010, CNP preconizează un ritm mediu anual de 4% pentru indus-tria de echipamente, aparate de radio, televiziune şi comunicaţii şi de 1,1% pentru industria de aparatură şi instrumente medicale, de precizie, optice şi ceasornicărie. Implementarea societăţii informaţionale s-a resimţit până în prezent, aproape în exclusivitate, în evoluţia serviciilor de comunicaţii. Constant după 2000, acest sector a înregistrat ritmuri ridicate de creştere. Perspectivele sunt asemănătoare. Potenţialul de cerere este ilustrat şi de dinamica accesului societăţii la astfel de servicii. De exemplu, în 2005 au fost peste 13 milioane de utilizatori de telefonie mobilă (circa 10,2 milioane în 2004), peste 3,5 milioa-ne abonaţi la TV prin cablu (în creştere cu circa 5% faţă de 2004). De asemenea numărul utilizatorilor de internet a ajuns la aproape 30% din populaţia ţării.

"Industria de echipamente, aparate radio, televiziune şi comunicaţii" şi "industria de aparatură şi instrumente medicale, de precizie, optică şi ceasornicărie" au avut şi au o contribuţie redusă la totalul producţiei industriale, respectiv circa 0,5% fiecare. Deşi cele două activităţi nu determină evoluţia industriei româneşti, totuşi, tranziţia la societatea informaţională ar fi trebuit, apriori, să influenţeze în bine aceste sectoare. Dar, de circa doi ani, ele sunt în suferinţă, societăţile din domeniu neputând face faţă concurenţei importurilor. Dacă până în anul 2003 aceste sectoare înregistrau sporuri de producţie semnificative - comparabile chiar cu cele din industria mijloacelor de transport - din 2004 au apărut semnele declinului.

Tendinţa este cu atât mai îngrijorătoare cu cât în ţările din zonă ea nu s-a manifestat. În Cehia, Ungaria, Slovacia şi Slovenia, producţia de astfel de produse a crescut constant în ultimii 4 ani, cu ritmuri de 10-15%. Chiar în cazul Bulgariei, unde au fost perioade scurte de declin, scăderile au fost mai puţin pronunţate. Totuşi, evoluţia din prima parte a acestui an relevă un efort al producătorilor interni de restructurare a ofertei sortimentale mai mult către export, ca o soluţie de revigorare a producţiei.

Ca urmare, în timp ce producţia celor două sectoare s-a redus cu peste 20%, exportul s-a majorat cu aproape 10%. În cazul subramurii "echipamente, aparate de radio, televiziune şi comunicaţii", principalele scăderi de producţie se înregistrează la componente electronice (-24,6% în 2005 şi -11,8% în primele 4 luni ), grupă de produse care deţine şi cea mai mare pondere în cadrul subramurii, la echipamente pentru telecomunicaţii cu fir (-81,7%) şi la televizoare (-48%). Doar la aparate telefonice s-a înregistrat o creştere de 19,9%, producţia fiind de aproape 50 mii aparate (40,6 mii în primele 4 luni 2005). Pozitiv este faptul că exportul de componente electronice, echipamente de telecomunicaţii cu fir şi televizoare a avut creşteri valorice importante, deşi volumul este foarte scăzut. În cazul subramurii "aparatură şi instrumente medicale, de precizie, optice şi ceasornicărie", evoluţia a fost influenţată preponderent de scăderile înregistrate la produsele cu ponderea cea mai mare în ramură, respectiv la produse de mecanică fină, optică, echipamente hidraulice şi peumatice (- 28,8% în 2005 şi -23,9% în primele 4 luni din acest an) şi aparatură de măsură şi control electrotehnice, la care, deşi în anul 2005 s-a realizat o creştere de 4,5%, în primele 4 luni s-a înregistrat o scădere de 20,8%. De asemenea, a scăzut şi producţia de mijloace de automatizare electronice, dar a crescut cu aproape 5% producţia de aparate de măsură şi control electronice.

• Potenţial însemnat care se cere mai bine valorificat

Raportată la cererea externă, evoluţia exportului arată că există un potenţial însemnat care se cere mai bine valorificat. Din acest punct de vedere "industria de mecanică fină ("aparatură şi instrumente medicale, de precizie, optice şi ceasornicărie") este mult mai bine poziţionată. Exportul pe ansamblul acestei subramuri a crescut în anul 2005 cu 36,9%, iar în primele 4 luni din acest an cu 36,5%. Creşterea a fost influenţată fie de apariţia unor noi produse la export (binocluri, lunete şi alte instrumente de astronomie, unele instrumente şi aparate de geodezie şi topografie, unele aparate pentru terapie, maşini şi aparate pentru încercări de duritate, unele indicatoare de viteză, sortimente de instrumente şi aparate electronice, aparate de măsură şi control pentru aeronave etc.), fie de volumul crescut al unor produse (fibre şi fascicole optice - de 4 ori, dispozitive cu cristale lichide - de 11 ori, instrumente pentru măsurarea sau controlul mărimilor electrice - de 4,2 ori, instrumente şi aparate pentru reglare sau control automat - de 2,2 ori, instrumente şi aparate pentru medicină, chirurgie, stomatologie şi medicina veterinară - cu 17,2%).

Important este faptul că majorarea substanţială a exportului ramurii a fost însoţită de diminuarea importului. În schimb, exportul de produse ale industriei de echipamente, aparate de radio, televiziune şi comunicaţii a înregistrat o creştere moderată, respectiv 1,3% pe primele 4 luni din 2006, după scăderea cu 22,4% în 2005. Pozitiv este că s-a majorat substanţial exportul de produse de înaltă complexitate, precum componente electronice (42,1%) şi echipamente de telecomunicaţii (67,8%). Importanţa revigorării acestor subramuri este dată şi de faptul că produsele de acest tip au încorporată o valoare adăugată mare, iar rata profitului ce se obţine este peste media din industrie. Practic, contribuţia lor la valoarea adăugată brută din industrie este superioară celei aferente producţiei industriale.

• Majoritatea investiţiilor s-au orientat către dezvoltarea serviciilor de comunicaţii şi mai puţin pe producţia spre echipamente

Investiţiile realizate în cele două subramuri raportat la investiţiile din industrie reprezintă doar 0,5% pentru industria de echipamente, aparate de radio, televiziune şi comunicaţii şi 0,3% pentru industria de aparatură şi instrumente medicale, de precizie, optice şi ceasornicărie.

Până în prezent majoritatea investiţiilor străine s-au orientat către dezvoltarea serviciilor de comunicaţii şi spre pe producţia de echipamente pentru acest domeniu. Pentru anii următori, în concordanţă cu cererea din comunicaţii, CNP estimează că interesul investitorilor străini pentru producţia de profil va creşte. De asemenea, CNP apreciază că, în concordanţă cu fondurile sporite ce se vor aloca pentru modernizarea sistemului sanitar, va creşte cererea de produse din industria de aparatură şi instrumente medicale.