Până în ultima clipă

La sfârşitul lunii octombrie, cu doar câteva zile înaintea alegerilor congresionale şi prezidenţiale din SUA de pe 4 noiembrie, peste 180 de ziare americane îşi declaraseră des­chis susţinerea pentru democraţi şi Obama contra a doar 75 de ziare favorabile republicanilor şi lui McCaine. Dar, dincolo de tradiţia asumării cetăţeneşti a unei poziţii în campania americană, în acest an situaţia e cu totul atipică. Prezenţa presei în prima linie a luptei politice în aceste alegeri prezidenţiale relativ strânse şi încă imprevizibile datorită efectului Bradley dă seama des­pre starea de spirit a societăţii americane. Presa înţelege să ia parte la bătălie pentru că circumstanţele sunt dramatice. Continuarea guvernării republicane în actuala conjunctură ar risca să scoată America din Istorie.

Dacă până şi cunoscutul cotidian conservator Chicago Tribune a anunţat că va vota Obama, iar Anchorage Daily News, cel mai important cotidian din Alaska, statul guvernatoarei Sarah Palin, colistiera lui McCain, a făcut publică susţinerea sa pentru candidatul democrat, există un gen de urgenţă morală care obligă la această poziţionare. Faptul că pentru prima dată de la crearea sa, în 1847, Chicago Tribune se declară pentru un preşedinte democrat dovedeşte cât de grav este contextul. Pentru Chicago Tribune Obama este "candidat cel mai solid" în a cărui putere intelectuală, sens moral şi capacitate de a lua decizii serioase redactorii acestui ziar au "o imensă încredere".

Compromisul republicanilor cu ceea ce am putea considera fără a greşi prea mult drept extrema dreaptă religioasă americană a făcut ca situaţia libertăţilor politice şi economice, ca să nu mai vorbim despre drepturi sociale, să fie în ţara libertăţii mai precară decât oricând altcândva în istoria americană. Când un conservator moderat precum McCain a fost transformat pe parcursul campaniei într-un prizonier al ultraconservatorilor religioşi a căror obsesie milenaristă şi tendinţă reacţionară au trans­format America într-o ţară fracturată şi ostilă. Încercare disperată a consultanţilor de campanie republicani, precum Karl Rove, de a transforma alegerile din 4 noiembrie într-un fel de referendum asupra lui Obama indică această înclinaţie negativă. În ultimele zile de campanie informaţiile privind situaţia nelegală a mătuşii paterne a lui Obama nu este decât o altă încercare de a juca totul pe carte efectului Bradley. Dar această tendinţă nu ne vorbeşte despre America libertăţilor, nici despre tărâmul făgăduinţei democratice, ci doar despre o ţara rătăcită pe drumul bigotismului şi a calomniei.

Pe de altă parte, nu trebuie uitat că pe 4 noiembrie nu se alege doar preşedintele, ci şi Congresul. Camera Reprezentanţilor va fi reînnoită total, precum şi o treime din Senat. Şi cum Senatul american e o adevărată contrapondere la executiv într-un stat al separaţiei rigide a puterilor în stat obiectivul democraţilor e de a atinge sau chiar de a depăşi pragul psihologic şi constituţional de 60 din cei 100 de senatori. Pentru moment pronos­ticurile dau doar între 54 şi 58 de senatori democraţilor, dar dacă nu îşi vor atinge ţinta obstrucţia parlamentară a administraţiei (celebrul filibustering) va putea întârzia, ba chiar bloca, reformele pe care Obama ajuns preşedinte le-ar putea demara. De aceea lupta se dă până în ultima clipă, şi nu vizează doar preşedinţia, ci şi majoritatea categorică în congres. Fără aceasta "noua lume" promisă de Obama ar putea fi o iluzie în plus.