PÂNĂ LA 1 IANUARIE 2024 SPIRITS România propune amânarea actualizării cu inflaţia a accizei la alcool

Asociaţia producătorilor şi importatorilor de băuturi spirtoase din România (Spirits România) propune amânarea actualizării accizei la alcool şi băuturi alcoolice cu inflaţia anuală până la 1 ianuarie 2024 şi limitarea creşterii anuale la maxim 5%, demers care să protejeze industria de şocurile inflaţioniste, au punctat ieri reprezentanţii Asociaţiei în cadrul unei conferinţe de presă.

Solicitarea apare în condiţiile în care, recent, Senatul a aprobat un proiect de lege prin care acciza aplicată producătorilor de băuturi spirtoase din piaţa românească a fost deja majorată de la 1 august, iar implementarea actului normativ în forma actuală ar conduce la noi majorări semnificative pentru industrie, începând cu anul viitor.

Conform Asociaţiei, actualizarea nivelului accizei la alcool şi băuturi alcoolice cu inflaţia, ceea ce ar înseamna un plus de 15% de la începutul anului 2023, va mări preţul la raft al băuturilor alcoolice, ducând la o creştere semnificativă a pieţei băuturilor nefiscalizate, cu efecte economice şi sociale imediate. Cei mai afectaţi vor fi producătorii cu capacităţi locale, ale căror costuri au crescut dramatic în ultimul an, pe fondul crizelor generate de pandemie şi de războiul din Ucraina.

Costul materiilor prime şi al materialelor s-a mărit cu valori cuprinse între 30% şi 80%, punând deja o mare presiune pe costurile de producţie. O creştere suplimentară cu aproximativ 15% (inflaţia anuală prognozată pe anul 2022) de la 1 ianuarie 2023 ar determina o creştere a preţului la raft a băuturilor spirtoase cu concentraţie alcoolică de 40% grade cu minimum 4,5 lei/litru.

Florin Rădulescu, director de operaţiuni al Prodal şi membru Spirits România, spune: "Adăugăm preţului mărit creşterea inflaţiei şi scăderea puterii de cumpărare şi vom avea, cu siguranţă, o diminuare a vânzărilor şi implicit diminuare a încasărilor bugetare".

• "Majorarea accizei la băuturile spirtoase acţionează în detrimentul pieţei fiscalizate şi conduce la creşterea consumului de alcool nefiscalizat", spun membrii Asociaţiei

Membrii Asociaţiei susţin că, industria locală a demonstrat că majorarea accizei la băuturile spirtoase acţionează în detrimentul pieţei fiscalizate şi conduce la creşterea consumului de alcool nefiscalizat. Conform datelor Spirits România, majorarea cu 42% a accizei în 2013 a determinat în intervalul 2013-2014 o scădere a pieţei fiscalizate a băuturilor spirtoase de 30%, în schimb reducerea cu 30% a accizei în 2016 a avut ca rezultat în ultimii şase ani scăderea pieţei nefiscalizate cu aproximativ 25% şi dublarea veniturilor colectate la bugetul de stat, care au înregistrat 171,75 milioane euro în 2021 pentru toată piaţa băuturilor spirtoase.

Acest trend se poate inversa în urma creşterii accizei, iar alcoolul contrafăcut va face din ce în ce mai multe victime, conform producătorilor şi importatorilor de băuturi spirtoase. Într-un singur caz, în 2020, 17 oameni au murit la Iaşi, dupa ce au consumat alcool contrafăcut, mai spun membrii Asociaţiei.

Dumitru Toşa, Vicepreşedinte Operaţiuni Zarea, a afirmat: "Am auzit spunându-se că un preţ mai mare va descuraja consumul de alcool, cu efecte benefice pentru sănătate. Este total greşit. Ceea ce se reduce este doar consumul de băuturi alcoolice fiscalizate, în favoarea băuturilor spirtoase contrafăcute, a alcoolului medicinal şi al altor produse care de fapt sunt mult mai dăunătoare sănătăţii".

În aceste condiţii, Asociaţia propune amânarea actualizării nivelului accizei la alcool şi băuturi alcoolice cu inflaţia anuală până la 1 ianuarie 2024 şi limitarea creşterii anuale la maxim 5%, astfel încât industria să fie protejată de şocurile inflaţioniste.

"Oricum, în 2022 nivelul accizei a fost deja majorat de două ori (1 ianuarie cu 3,6% şi 1 august cu 5%), fiind astfel acoperită actualizarea cu evoluţia inflaţiei/Indicelui Preţurilor de Consum", a afirmat Tudor Furir, preşedintele Spirits România.

Pentru implementarea acestei soluţii este nevoie de modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, aflată în dezbaterea Camerei Deputaţilor.

De altfel, Tudor Furir spune că Asociaţia încearcă să aibă un dialog pe această temă cu autorităţile, dar nu este ascultată. "Noi am avut un dialog cu Ministerul de Finanţe începând din iunie-iulie când s-a modificat Codul Fiscal (...). Le-am expus argumentele, dar nu ne ascultă. Săptămâna trecută sau acum două săptămâni am trimis scrisori prin care am cerut întâlniri cu parlamentari, cu Ministerul de Finanţe, dar nu am primit niciun răspuns. Noi încercăm să dialogăm, să fim un partener (...). Practic noi cerem Guvernului să protejeze idustria locală, pentru că aceste măsuri vor avea efecte devastatoare. Şi din păcate sunt din ce în ce mai puţini producători români", a spus preşedintele Spirits România.

Florin Rădulescu spune că, estimările producătorilor locali pentru anul viitor arată că, dacă majorarea de la 1 ianuarie se va aplica, atunci companiile vor avea o scădere de 30% a cifrei de afaceri şi de aproximativ 15% a numărului de angajaţi. Este o decizie care nu avantajează pe nimeni şi de aceea sperăm ca, măcar în ultima clipă, Parlamentul să amâne implementarea acestei măsuri", a afirmat directorul de operaţiuni al Prodal.

Conform Spirits România, aportul industriei de băuturi spirtoase la bugetul de stat este semnificativ. Anul trecut, contribuţia industriei de băuturi spirtoase la bugetul de stat din acciza la alcool etilic a fost de 850 milioane lei, conform datelor ANAF. Această sumă a reprezentat o creştere de 48% faţă de 2020 (575,77 milioane lei în 2020). În primul trimestru al acestui an, industria de băuturi spirtoase a plătit la bugetul de stat, sub formă de acciză, 177,5 milioane de lei, reprezentând 58% din valoarea totală a încasărilor din acciza la alcool şi băuturi alcoolice.