Pandemia schimbă arhitectura datoriei

Pandemia COVID-19 a îm­pins nivelul datoriilor pe noi culmi şi a adus astfel noi provocări tuturor statelor, dar loveşte puternic mai ales în pieţele emergente şi în ţările sărace care riscă să se confrunte cu o nouă criză economică.

Un raport al Fondului Monetar Internaţional estimează că rata medie a datoriei în 2021 va creşte cu 20% din PIB, faţă de 2019, în economiile avansate, cu 10% din PIB în economiile din pieţele emergente şi cu aproximativ 7% în ţările cu venituri mici. Aceste creşteri se adaugă nivelurilor datoriilor care erau deja mari din punct de vedere istoric. În timp ce multe economii avansate au încă capacitatea de a se împrumuta, pieţele emergente şi ţările cu venituri mici se confruntă cu limite mult mai stricte în ceea ce priveşte capacitatea lor de a face faţă unor datorii suplimentare.

Conform FMI, aproximativ jumătate din ţările cu venituri mici şi mai multe economii de piaţă emergente se aflau deja în risc de criză pe fondul datoriilor sau înregistrau un risc ridicat, iar creşterea în continuare a datoriilor este alarmantă.

FMI susţine că există riscul ca în momentul în care încep să se recupereze după amprentele adânci lăsate de pandemie, multe dintre aceste ţări să fie lovite de un al doilea val de criză economică, declanşat implicit de fuga de capital şi de austeritatea fiscală. Prevenirea unei astfel de crize poate face diferenţa între un deceniu pierdut şi o redresare rapidă care pune ţările pe o traiectorie de creştere durabilă. După cum au arătat recent cercetările FMI, aşteptarea restructurării datoriilor până după apariţia unei neplăţi este asociată cu scăderi mai mari ale PIB, investiţii, credit din sectorul privat şi intrări de capital, decât restructurările preventive ale datoriilor.

Datorită acţiunilor politice decisive ale băncilor centrale, autorităţilor fiscale, creditorilor bilaterali oficiali şi instituţiilor financiare internaţionale încă din primele zile ale pandemiei încă nu a avut loc nicio criză a datoriilor. FMI avertizează însă că aceste acţiuni, deşi esenţiale, devin rapid insuficiente.

Raportul Fondului Monetar arată: "Iniţiativele luate până acum sunt temporare prin proiectare. Iniţiativa de suspendare a serviciului datoriei G20, care a fost un răspuns foarte binevenit la o cerere a FMI şi a Băncii Mondiale, expiră la sfârşitul acestui an.

FMI a acordat, de asemenea, aproximativ 31 de miliarde de dolari în finanţare de urgenţă către 76 de ţări, inclusiv 47 de ţări cu venituri reduse, precum şi scutirea serviciului datoriei către cele mai sărace ţări din cadrul Trustului de Contenţie şi Ajutor pentru Catastrofe. Având în vedere că nevoile vor rămâne ridicate, ţările în curs de dezvoltare vor necesita finanţare suplimentară cu costuri reduse în 2021 şi nu numai".

În plus, FMI atrage atenţia că majoritatea măsurilor de până acum s-au concentrat asupra lichidităţii - menţinerea accesului ţărilor la finanţare, atât din surse oficiale, cât şi de pe piaţă. Dar pe măsură ce criza continuă, problemele de solvabilitate - incapacitatea de a rambursa datoriile - ajung din ce în ce mai mult în prim plan.

"Prevenirea unei crize a datoriilor în ţările în curs de dezvoltare necesită paşi suplimentari urgenţi", afirmă FMI.

Fondul Monetar susţine că iniţiativa de suspendare a plăţii datoriei trebuie extinsă până în 2021. Dacă nu, destinatarii săi actuali vor fi obligaţi să recurgă la măsuri de austeritate pentru a putea relua plata datoriei, agravând suferinţa umană deja cauzată de pandemie. Extinderea iniţiativei ar trebui să ofere stimulente pentru abordarea timpurie a problemelor nesustenabile ale datoriilor. De exemplu, prelungirea suspendării plăţii datoriei ar putea fi legată de programele FMI şi ale Băncii Mondiale concepute pentru a reduce vulnerabilităţile datoriei.

Ţările cu vulnerabilităţi ale datoriilor trebuie să abordeze urgent o combinaţie de gestionare a datoriilor şi măsuri de restabilire a creşterii, susţine FMI care precizează: "În cazul în care datoria este nesustenabilă, ar trebui restructurată, cu atât mai repede cu atât mai bine. Dacă este cazul, ar trebui incluse cererile din sectorul privat. Ignorarea problemelor de solvabilitate nu face decât să le înrăutăţească".

Raportul FMI arată: "Poate cel mai important este necesitatea reformării "arhitecturii" datoriei internaţionale care cuprinde contracte de datorie suverană, instituţii precum FMI şi Clubul de la Paris şi cadre politice care susţin restructurarea ordonată a datoriilor. Scopul este de a oferi o reducere rapidă şi suficient de profundă a datoriilor ţărilor care au nevoie de aceasta, beneficiind nu numai aceste ţări, ci şi sistemul în ansamblu".

Totodată, FMI susţine că actualul cadru contractual a fost în mare măsură eficient în restructurarea obligaţiunilor suverane, dar recentele cazuri de restructurare a Ecuadorului şi Argentinei demonstrează probleme care încă trebuie soluţionate, inclusiv extinderea semnificativă a diversităţii creditorilor comerciali şi lipsa transparenţei datoriilor. De exemplu, cadrul s-a dovedit a fi mai puţin eficient pentru restructurarea volumului în creştere al datoriilor fără obligaţiuni, precum şi pentru datorii colaterale şi datorii cu caracteristici similare colateralului. În timp ce condiţiile unor astfel de împrumuturi rămân nedivulgate în multe cazuri, ele par să fie deosebit de răspândite în ţările cu venituri mici care exportă resurse naturale.

Raportul mai arată că majoritatea datoriilor oficiale sunt acum deţinute de ţările creditoare care nu sunt membre ale Clubului Paris şi nu respectă procedurile acestuia. Acest lucru face mai dificilă decât într-o eră anterioară restructurarea datoriilor datorate creditorilor bilaterali oficiali şi asigurarea unei participări ridicate atât a creditorilor oficiali, cât şi a celor privaţi.

FMI consideră că debitorii şi creditorii ar trebui să continue să consolideze prevederile contractuale pentru a ajuta la minimizarea perturbărilor economice atunci când debitorii se confruntă cu probleme.

"FMI şi alţii au promovat cu succes adoptarea unor clauze de acţiune colectivă îmbunătăţite în obligaţiunile internaţionale. Dar mai rămân multe de făcut. Sunt necesare dispoziţii similare pentru a facilita restructurarea ordonată a datoriilor fără obligaţiuni. Clauzele care reduc plăţile datoriei sau suspendă automat serviciul datoriei, cum ar fi în caz de catastrofe naturale şi alte şocuri economice mari, pot fi de asemenea utile", mai informează raportul Fondului Monetar.

Totodată, instituţia financiară susţine că transparenţa datoriilor ar trebui sporită. Fără a şti ce ţări datorează deja şi în ce condiţii, creditorii nu pot lua decizii de creditare în cunoştinţă de cauză. Aceştia vor fi, de asemenea, reticenţi să participe la restructurări, cu excepţia cazului în care cunosc condiţiile date altor creditori, arată FMI.

Raportul mai precizează: "Creditorii bilaterali oficiali ar trebui să cadă de acord asupra unei abordări comune a restructurării datoriilor bilaterale oficiale. Ar trebui să fie acceptabil atât pentru membrii Clubului Paris, cât şi pentru alţii. Restructurările ar putea include o foaie de termen comun care impune debitorului să îşi stabilească în mod transparent datoriile şi să solicite acorduri de restructurare de la toţi creditorii săi - atât oficiali, cât şi privaţi - în condiţii comparabile. O astfel de abordare ar urmări să asigure schimbul de informaţii şi partajarea echitabilă a sarcinilor între toţi creditorii. Procedând astfel, ar creşte probabil participarea şi ar evita întârzierile costisitoare.

Nu toate aceste reforme ar avea un impact imediat. Deşi va fi nevoie de timp pentru ca îmbunătăţirile contractuale să afecteze stocul datoriilor, o abordare comună de restructurare care să cuprindă toţi creditorii bilaterali oficiali - în prezent discutată de G20 - ar putea face o diferenţă critică aproape imediat".

FMI a transmis că lucrează din greu pentru a preveni o criză a datoriilor, susţinându-şi membrii cu consiliere politică, finanţare şi dezvoltare a capacităţilor.

"Vom continua să oferim scutirea serviciului datoriilor celor mai sărace ţări din cadrul Trustului de Contenţie şi Ajutor pentru Catastrofe. De asemenea, promovăm transparenţa datoriilor, inclusiv printr-o politică mai puternică privind limitele datoriilor, oferind asistenţă tehnică pentru gestionarea datoriilor şi colaborăm cu G20 pentru extinderea iniţiativei de suspendare a plăţii datoriei. Susţinem coordonarea debitor-creditor şi restructurarea datoriilor prin analiza acţiunilor de restabilire a durabilităţii datoriilor şi prin condiţionarea sprijinului nostru financiar de participarea ridicată a creditorilor", afirmă instituţia.

FMI mai subliniază faptul că întreaga lume se află într-un moment critic şi nu ar trebui să rămână inactivă în aşteptarea unei crize.

"Trebuie să îşi revizuiască arsenalul de arme (n.r. lumea) - o sarcină pe care am efectuat-o la FMI. De asemenea, trebuie să facă tot posibilul pentru a preveni şi, dacă este necesar, pentru a preveni, o altă grămadă de datorii suverane. Alternativa ar putea avea implicaţii la scară largă, care ar afecta grav economiile şi ar restabili recuperările lor de ani de zile. Ţările cu venituri mici sunt deosebit de expuse riscului, iar oamenii lor vor suferi cel mai mult dacă apare o criză a datoriilor. Paşii-cheie sunt extinderea iniţiativei de suspendare a serviciului datoriei, abordarea vulnerabilităţilor datoriei ţărilor şi construirea unei arhitecturi mai robuste a datoriilor. Facem apel la toate părţile interesate să îşi facă partea pentru a reduce riscul unei catastrofe şi să deschidă calea către un sistem financiar mai sigur", transmite FMI.

Subiectul datoriilor nu a fost abordat doar de FMI. Papa Francisc a avut un discurs în plină pandemie care îndemna chiar la ştergerea datoriilor.

În mesajul său din duminica Sărbătorilor Pascale, Papa Francisc a transmis: "Să se reducă totodată sancţiunile internaţionale care frânează posibilitatea ţărilor destinatare să ofere un sprijin adecvat propriilor cetăţeni, iar toate statele să fie puse în condiţia de a face faţă necesităţilor mai mari ale momentului, reducând, dacă nu chiar anulând, datoria care apasă asupra bilanţului statelor mai sărace".

În aceeaşi duminică, premierul pakistanez Imran Khan a cerut şi el ştergerea datoriilor: "Iniţiativa globală propusă [n.n.- de Pakistan, Secretarului general ONU] urmăreşte să pună bazele unei reduceri urgente a datoriilor ţărilor în curs de dezvoltare, la cererea lor şi fără condiţionări oneroase".

Imran Khan a subliniat atunci în solicitarea sa că ţările extrem de îndatorate se confruntă cu o "lipsă de spaţiu fiscal" care le-a inhibat eforturile pentru a preveni răspândirea coronavirusului.

Totodată, Banca Mondială şi-a unit vocea cu Fondul Monetar Internaţional încă de la începutul pandemiei şi cele două instituţii financiare au militat pentru scutirea datoriilor pentru ţările aflate în dificultate.

Preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, a revenit asupra acestei idei într-un discurs susţinut la Şcoala de Finanţe şi Management din Frankfurt, luni.

Domnia sa a subliniat încaodată necesitatea suspendării plăţilor datoriilor, mai ales în ţările sărace.

" Atrag atenţia iar asupra urgenţei abordării sărăciei, inegalităţilor, a capitalului uman, a reducerii datoriilor, a schimbărilor climatice şi a adaptabilităţii economice ca elemente în asigurarea unei redresări rezistente. Această criză de odinioară a demonstrat de ce istoria nu se repetă exact - pentru că omenirea învaţă din greşelile sale. Pandemia de până acum nu a declanşat efectele secundare devastatoare ale prăbuşirilor anterioare - nici hiperinflaţia, nici deflaţia, nici foametea răspândită. Chiar dacă pierderea de venituri şi inegalitatea impactului au fost mai grave decât în majoritatea crizelor din trecut, răspunsul economic global, până acum, a fost mult mai mare decât ne-am fi aşteptat la începutul acestei crize", a precizat David Malpass.

Domnia sa a adăugat că răspunsul la dezvoltare va trebui extins şi intensificat, atât în ceea ce priveşte situaţia de urgenţă sanitară, cât şi eforturile de a ajuta ţările să găsească sisteme eficiente de sprijin şi planuri de recuperare.

"O cooperare mai mare ne va permite să împărtăşim cunoştinţele şi să dezvoltăm şi să aplicăm soluţii eficiente mult mai rapid. Acesta va permite inovatorilor să dezvolte un vaccin care să învingă virusul şi să redea încrederea oamenilor în viitor. Lucrând prin toate canalele, speranţa mea - şi credinţa mea - este că putem scurta recesiunea şi putem construi o bază solidă pentru un model de prosperitate mai durabil - unul care poate ridica toate ţările şi toţi oamenii", a subliniat preşedintele Băncii Mondiale.

Conform domniei sale, la jumătatea lunii septembrie, 43 de ţări beneficiau de o suspendare estimată a plăţii datoriei de 5 miliarde de dolari de la creditorii bilaterali oficiali, completând finanţarea de urgenţă extinsă oferită de Banca Mondială şi FMI.