Pandemia triplează piaţa de servicii de competitive intelligence din România

Piaţa de servicii de competitive intelligence s-a triplat în ultimii doi ani în România, companiile fiind mult mai atente, în contextul pandemiei de COVID-19, la fluctuaţiile pieţelor în care activează, la mişcările competitorilor, la schimbările pieţei de muncă şi la predictibilitatea climatului politico-social în ansamblul său, conform unui comunicat remis redacţiei.

În acest context, necesitatea implementării rapide a unor măsuri cu impact major pe termen scurt, mediu şi lung, este de natură a genera o nevoie superioară de produse de intelligence care să susţină factorii decizionali. Astfel, managerii companiilor au dorit să fie mai informaţi, pentru a analiza mai rapid, eventual în timp real, pieţe, companii, tendinţe, în încercarea legitimă de a reduce la minimum riscurile generate de noi investiţii, de fraudă, de asocierea cu noi parteneri sau de lansarea de noi produse.

Serviciile de competitive intelligence presupun culegerea, analiza şi oferirea de informaţii despre vulnerabilităţi, riscuri, dar mai ales despre oportunităţile dintr-o piaţă, cu scopul de a sprijini luarea de decizii strategice în companii.

"Putem vorbi de piaţă de competitive intelligence în România de puţin timp. Ca orice piaţă nouă, ea este direct legată de mai mulţi factori socio-economici: gradul de competitivitate pe un anumit sector sau într-o anumită industrie, apetenţa pentru investiţii într-o anumită regiune, măsurile guvernamentale de incentivare sau politica fiscală. Toate acestea influenţează direct modul în care conducerea companiilor se raportează la necesitatea serviciilor de tip competitive intelligence. Iar în acest domeniu, România, comparativ cu economiile mult mai dezvoltate din Vest, este încă la început", spune Gabriel Zgunea, CEO Corporate Intelligence Agency.

Serviciile de competitive intelligence reprezintă circa 30% din întreaga piaţă de corporate intelligence din România, estimată la aproximativ 10 milioane de euro în 2020.

În prezent, în România, cea mai mare apetenţă pentru servicii de tip competitive intelligence o au companiile internaţionale, care activează în sectoare foarte competitive, precum fonduri de investiţii, societăţi bancare şi companii de asigurări, de retail şi energie. În acelaşi timp, tot mai mulţi manageri înţeleg importanţa alocării de resurse în acest sens şi apreciază informarea prealabilă, diligenţa şi cunoaşterea obiectivă a pieţei.

"În ceea ce priveşte evoluţia pieţei de competitive intelligence din România, perspectivele arată foarte bine - dincolo de o mai mare înţelegere cu privire la efectele benefice ale acestor servicii, am observat şi un interes investiţional crescut, în special din partea investitorilor străini. Odată cu Brexit-ul, dar nu numai din acest motiv, am văzut foarte mulţi investitori care analizează oportunitatea de a investi în România sau de a-şi muta business-ul aici. Exact într-un asemenea context ne aşteptăm să vedem o creştere dinamică a pieţei de competitive intelligence, deoarece serviciile de acest gen stau la baza unui proces decizional corect şi informat, şi la baza unei politici de risk management solide şi eficiente", mai spune Gabriel Zgunea.

Ce nevoi au companiile care apelează la servicii de competitive intelligence

Identificarea vulnerabilităţilor este una dintre principalele nevoi ale companiilor, iar pentru asta apelează la enhanced due-dilligence, mai ales in cazul investiţiilor. Este vorba despre un serviciu complex, care vizează toate potenţialele vulnerabilităţi sau probleme pe care le poate întâmpina o companie atunci când analizează oportunitatea unei noi investiţii.

Pe lângă acest timp de due-dilligence, companiile apelează frecvent la servicii de tip competitive intelligence pentru cunoaşterea partenerilor comerciali sau pentru cunoaşterea unei persoane cheie ce prezintă o relevanţă deosebită în business-ul lor, sau ar putea sa prezinte în viitor - precum un angajat cheie. Aceste servicii de tip background check sunt targetate şi menite să ajute companiile să rămână în conformitate cu rigorile politicilor lor interne, precum politicile de tip "know your partner".

"În proiectele de M&A, după ce am intervenit în procesul de due-diligence, echipe de legal au fost convocate pentru modificarea clauzelor contractuale, în urma identificării unor elemente necunoscute până la acel moment de către partener, consultant sau avocaţi implicaţi în tranzacţie sau tranzacţia a fost suspendată, iar uneori chiar anulată, apreciindu-se că exista un risc prea mare, de natură financiară sau reputaţională. Referitor la managementul riscului, după intervenţia noastră, partenerul a restructurat compania, a modificat procese/proceduri în organizaţie, a încetat colaborarea cu angajaţi implicaţi în activităţi din sfera fraudei ocupaţionale sau a încheiat parteneriatul cu furnizori de bunuri/servicii asupra cărora planau suspiciuni de practici neconforme şi nu numai", spune Dan Rusu, Senior Partner Corporate Intelligence Agency.

De asemenea, tot mai multe companii apelează la acest gen de servicii doar pentru îmbunătăţirea capabilităţilor lor în domeniul managementul riscului. Este vorba despre riscul competiţional, deosebit de relevant atunci când companiile au în vedere lansarea unui nou produs, când apare un nou competitor, sau când iau în calcul restructurarea strategiei de business.