Coronavirusul are un aliat în rândul... oamenilor. Dincolo de cetăţenii care nu respectă regulile de igienă sau distanţare socială, mult mai periculoşi sunt infractorii care pot inunda pieţele cu produse (medicamente, echipamente de protecţie) contrafăcute. Oamenii vor pierde bani, dar îşi riscă şi sănătatea, fără să aibă nicio vină, iar combaterea pandemiei va fi mai puţin eficientă. În joc sunt sume imense. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că anual sunt tranzacţionate medicamente contrafăcute în valoare de 73 de miliarde de euro.
Un avertisment pe această temă a fost lansat de la cel mai înalt nivel. O veste bună, descoperirea unui vaccin împotriva COVID-19, va fi urmată de una rea - răufăcătorii vor încerca, probabil, să exploateze volumul mare de cerere, inundând pieţele cu medicamente contrafăcute, a avertizat directorul Interpol, Jurgen Stock. Acesta a atenţionat într-un interviu acordat agenţiei de presă germane DPA, asupra unei creşteri drastice a comerţului ilegal cu produse medicale contrafăcute, odată ce va apărea la orizont un vaccin sau un tratament anticoronavirus. De altfel, deja au apărut pe pieţe echipamente de protecţie personală necertificate, inclusiv măşti faciale, sau produse contrafăcute destinate dezinfectării mâinilor. "Va veni un nou mare val, un val global, imediat ce se va profila un vaccin", a spus Stock, care a adăugat că răufăcătorii care operează pe plan global s-au adaptat rapid la pandemie, în sensul că "exploatează noile temeri şi preocupări ale oamenilor şi trebuie să-şi reprofileze activităţile criminale".
Acesta a atras atenţia, între altele, asupra problemei eliminării deşeurilor spitaliceşti. "Constatăm o creştere a tentativelor unor grupuri de crimă organizată din Asia de a pătrunde pe această piaţă", a menţionat Stock, anticipând că acest lucru se va întâmpla în scurt timp şi în alte părţi. Jurgen Stock a mai explicat că infractorii vor încerca să profite de pandemie şi să-i înşele pe vârstnici, dându-se drept rude care au nevoie de bani şi că vor creşte de asemenea nivelurile de criminalitate informatică, în contextul în care foarte mulţi oameni lucrează de acasă.
Problema infracţionalităţii devine însă şi mai amplă. În general, pandemia ar putea da un impuls pe termen lung criminalităţii pe plan global, în condiţiile în care unii dintre cei rămaşi fără mijloace de trai ar putea recurge la infracţiuni. Primii afectaţi sunt muncitorii zilieri, care de săptămâni bune nu mai au nicio sursă de venit şi este de aşteptat ca aceştia, constrânşi de situaţie, să recurgă la gesturi extreme.
• Avertismentul GRECO
Un alt gen de infracţionalitate ameninţă veniturile statelor sau ale marilor firme private. Luna trecută grupul de state împotriva corupţiei (GRECO), organism al Consiliului Europei, a publicat liniile directoare adresate celor 50 de ţări membre, prin care avertizează împotriva riscurilor crescute de corupţie în contextul urgenţei sanitare provocate de epidemia de COVID-19. "Apariţia epidemiei de COVID-19 creşte riscurile corupţiei" şi sectorul sănătăţii este expus îndeosebi "din cauza urgenţei necesităţilor imediate de echipamente medicale şi a simplificării regulilor referitoare la achiziţiile publice, a serviciilor medicale supraîncărcate şi a personalului medical surmenat", se alarmează GRECO, invitând la maximum de transparenţă. Conjugarea unei situaţii de urgenţă cu o concentare a puterii, cu derogări în materie de drepturi şi libertăţi şi cu injectarea unor sume considerabile în economie pentru a atenua criza constituie un cocktail de risc pentru corupţie, a atras atenţia preşedintele GRECO, croatul Marin Mrcela. Practicile de corupţie pot afecta sectoarele public şi privat şi pot lua diferite forme: mită în serviciile conexe sectorului medical, conflicte de interese şi rolul lobby-ului în cercetarea şi dezvoltarea unor noi produse (R&D), comercializarea produselor medicale contrafăcute etc. În acest context, GRECO invită autorităţile centrale, dar şi pe cele regionale şi locale, la maximum de comunicare şi transparenţă în deciziile lor şi aminteşte că ele trebuie să poată fi supuse controlului. Statele trebuie de asemenea să protejeze lansatorii de alertă în sectorul sănătăţii. Preşedintele GRECO a insistat că transparenţa în sectorul public reprezintă unul din mijloacele cele mai importante de prevenire a corupţiei, oricare ar fi forma pe care o capătă aceasta.
• Măşti care nu îndeplinesc standardele de calitate
Probleme sunt şi la cel mai înalt nivel al comerţului. Belgia a primit de la un furnizor chinez un nou lot de măşti tip KN95, echivalentul modelului FFP2, care nu au trecut testele de calitate la venirea lor în ţară. Informaţia a fost comunicată de guvernul federal, care solicitase echipamentele unei agenţii însărcinate cu aprovizionarea regiunii din sudul Valoniei, Aviqu, şi care a primit "sute de mii" de astfel de măşti de la acelaşi furnizor. Belgia a respins la începutul lunii aprilie un alt lot de trei milioane de măşti FFP2 pentru neîndeplinirea standardelor de calitate necesare, care se adaugă unui al treilea lot de cinci milioane de măşti anulat cu puţin înainte de acordul cu importatorul şi unui alt lot defectuos de 100.000 de măşti venite din Columbia. Între timp, guvernul regional al Valoniei şi executivul federal au cerut companiilor belgiene să fabrice suficiente măşti de protecţie pentru întreaga ţară şi se aşteaptă ca prima tranşă să fie disponibilă la începutul lunii iunie.
• Marile companii urmăresc produsele, cu tehnologia blockchain
În luna februarie, înainte ca lumea să fie lovită din plin de coronavirus, unele dintre cele mai mari companii farmaceutice din lume, între care Pfizer şi Eli Lilly, au anunţat că au dezvoltat un sistem bazat pe tehnologia blockchain pentru a urmări traseul medicamentelor pe parcursul lanţului de aprovizionare, pentru a combate mai eficient medicamentele contrafăcute. Aproximativ două duzini de companii, între care producători de medicamente, distribuitori, comercianţi cu amănuntul şi firme de logistică au creat sistemul MediLedger Network, pe baza blockchain, pe care l-au testat pentru verificarea medicamentelor. Companiile participante intenţionează să extindă sistemul în acest an. Grupul MediLedger a prezentat un raport pe această temă Administraţiei pentru Medicamente şi Alimente din Statele Unite, a declarat Susanne Somerville, director general la compania de tehnologie Chronicled. Aceasta a spus că medicamentele contrafăcute sunt o problemă mare pentru ţările din lumea a treia, unde se estimează că jumătate dintre medicamente sunt contrafăcute. Medicamentele identificate ca fiind contrafăcute ar putea fi contaminate, ar putea conţine un ingredient greşit sau să nu aibă deloc un ingredient activ. Au existat situaţii în trecut de medicamente oncologice care au inundat piaţa.
1. N-am inteles niciodata
(mesaj trimis de Cristian în data de 12.05.2020, 08:28)
N-am inteles niciodata de ce statul nu plafoneaza pretul la medicamente, urmand sa faca achizitii centralizate pentru medicamentele importante si sa le livreze farmaciilor pe baza unor liste de clienti.
Adica un sistem informatic.. vine omu, spune de ce are nevoie, se baga in calculator.. statul primeste comanda. le procura, le livreaza la farmacii.. si omul le are in cca. o saptamana....
Iar lantul de distributie se ocupa de medicamentele si suplimentele care sunt un moft.
2. Medicamente falsificate în Romania
(mesaj trimis de Om în data de 12.05.2020, 10:59)
Aștept cu nerabdare (cam de 30 de ani) primul comunicat al autorităților statului privind comercializarea de medicamente falsificate descoperite în farmacie sau în lanțul de aprovizionare. Dar în România are cine sa le identifice?
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.05.2020, 12:48)
Pentru ca la noi e ca in tarile din lumea a treia...