PAOLO GENTILONI, COMISARUL EUROPEAN PENTRU ECONOMIE, LA BUCUREŞTI: "În Europa nu avem risc la adresa securităţii alimentare, ci avem o problemă cu inflaţia"

• Adrian Câciu. ministrul Finanţelor: "Măsurile pentru combaterea inflaţiei vor fi anunţate de către guvern în foarte scurt timp"

În Europa nu există vreun risc la adresa securităţii alimentare ca urmare a războiului din Ucraina, a dat ieri asigurări Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie, aflat într-o vizită de lucru la Bucureşti. Gentiloni, fost prim-ministru al Italiei între 2016 şi 2018, a mai spus, într-o conferinţă la Ministerul de Finanţe, că problema Europei este creşterea preţurilor. Totodată, oficialul european a condamnat din nou agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. Comisarul pentru economie a dat de asemenea de înţeles că în perioada următoare Comisia va veni cu propuneri de măsuri pentru temperarea inflaţiei.

Gentiloni a afirmat: "Vizita are loc în timpuri destul de provocatoare, cu toţii ştim că războiul de la graniţele noastre domină agenda noastră. Este un război provocat de o agresiune, un atac asupra unei ţări libere şi independente şi poporul ucrainean îşi apără ţara cu curaj, dar apără de asemenea pacea şi libertatea Europei. (...) Apreciem efortul poporului român, care se îngrijeşte de cei peste 500.000 de refugiaţi care au intrat România şi care decid să rămână aici. (...) Cu ministrul (de finanţe Adrian Câciu - n.r.) am discutat inclusiv impactul războiului asupra economiei noastre. Economia noastră se redeschide puternic după criza pandemică din debutul acestui an şi ne aşteptăm atât la nivel european cât şi la nivelul României la o creştere economică puternică, de circa 4%. Desigur că impactul războiului va afecta această creştere, vedem deja impactul asupra inflaţiei care a urcat la 6,2% în UE şi 7,9% în România în februarie şi ne putem aştepta ca aceste cifre să continue să crească. (...) Vedem creşterea preţurilor la energie, alimente, mărfuri şi vedem probleme pe lanţurile de aprovizionare şi un anumit nivel de incertitudine care loveşte în încrederea consumatorilor şi a investitorilor. Dacă acţionăm împreună, coordonat, la nivelul UE, putem să reducem impactul acestei crize. Putem lucra împreună de asemenea pe energie şi achiziţia de energie şi trebuie să insistăm desigur asupra tranziţiei energetice. În acest moment, în care războiul riscă să ne afecteze creşterea economică, trebuie să ţinem pe calea corectă redresarea noastră economică prin Planurile de redresare şi rezilienţă. Aceste planuri au fost făcute desigur înainte de război, dar sunt incredibil de importante acum pentru că sunt un factor care susţin creşterea economică într-o situaţie dificilă. Sunt satisfăcut de cooperarea dintre Comisie şi autorităţile din România, dar ştim cât de puternic trebuie să lucrăm să implementăm un plan care are peste 29 de miliarde de euro pentru România. Este o oportunitate unică pe care nu o putem rata din cauza războiului".

Oficialul european a spus că principalele ţări ce se vor confrunta cu o criză alimentară cu posibile consecinţe "dramatice" vor fi cele din nordul şi estul Africii.

"Vorbim frecvent despre criza din energie şi mai puţin despre criza mărfurilor pentru alimente care este de asemenea o consecinţă importantă a războiului. (...) Avem probleme la fel de mari ca pentru grâu - care a crescut cu 30% - şi pe alte mărfuri, dar să fiu cât se poate de clar: acest impact, dacă ne uităm la securitatea alimentară, va fi un impact pentru ţările în curs de dezvoltare, în special din Africa şi ţări precum Egipt şi Nigeria sau ţări care deja se confruntă cu secetă, în special zona de est a Africii. Acolo avem consecinţe posibil dramatice în termeni de securitate alimentară şi consecinţe sociale. În Europa nu avem un risc la adresa securităţii alimentare. În Europa avem o problemă cu inflaţia, avem o criză şi trebuie să o rezolvăm. Dar nu există nicio suprapunere a acestor riscuri şi crize", a spus Paolo Gentiloni.

Potrivit acestuia, Comisia Europeană va veni în perioada următoare cu mai multe derogări pentru reducerea preţurilor, inclusiv la combustibili. Amintim că guvernul Ciucă şi mai precis Ministerul Finanţelor dorea reducerea accizei la carburanţi însă acest lucru nu s-a putut realiza din cauza faptului că, după cum spun regulile europene, acciza nu poate scădea sub un anumit nivel minim. De exemplu, dacă acciza s-ar fi redus cu jumătate, cum s-a propus în Coaliţie în februarie, regulile europene ar fi fost încălcate.

"Uniunea are la bază reguli şi există două feţe ale fiecărei monede: da, statele membre ar trebui şi reacţioneze şi reacţionează la costul în creştere al energiei şi al combustibililor - statele membre au folosit deja 0,5% din PIB-ul comunitar pentru a alevia impactul creşterilor de preţuri. Este nu doar legitim ci şi calea corectă de urmat. În acelaşi timp trebuie să menţinem coordonarea şi direcţiile mele vor veni în următoarele săptămâni cu noi indicaţii asupra derogărilor temporare care se vor face de la regulile pe care le avem cu privire la taxarea energiei", a afirmat comisarul pentru economie.

• Adrian Câciu: "Nu renunţăm la obiectivele pe care ni le-am asumat la începutul anului, din perspectiva creşterii economice"

Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a dat asigurări că măsurile pentru temperarea creşterilor de preţuri vor fi anunţate "de către guvern în foarte scurt timp".

"Această vizită a domnului comisar este una care vine în calendarul discuţiilor, pregătirilor pentru pachetul pe care îl lansăm. Am mai spus, o să vedeţi măsurile. Discuţiile pe o anumită măsură nu este utilă pentru societate până nu apare ca fiind agregată într-un pachet de măsuri care trebuie să privească atât companiile (...) cât şi cetăţenii pentru a combate pierderea puterii de cumpărare şi pentru a lăsa o mai mare posibilitate cetăţenilor să se exprime prin consum - astfel încât ţintele de creştere economică să fie păstrate, împreună cu investiţiile private şi publice. Nu renunţăm la obiectivele pe care ni le-am asumat la începutul anului din perspectiva creşterii economice", a spus ministrul Finanţelor.

Gentiloni a mai spus că încheierea războiului din Ucraina "nu poate să însemne sacrificarea independenţei Ucrainei"

"Vor exista consecinţe. Vedem şi întărirea apărării comune - este un lucru bun şi l-aş fi susţinut şi acum 10-20 de ani. Dar este ceva nou din această criză - Germania şi-a schimbat de exemplu atitudinea în doar câteva săptămâni după ani şi ani. Alte schimbări ar fi securizarea globalizării - dar nu o întoarcere la protecţionism şi nu o exagerare a acestui discurs despre decuplarea între prieteni şi duşmani. Dar o globalizare mai sigură care înseamnă reducerea lanţurilor de aprovizionare şi înţelegerea faptului că crizele globale sunt posibile. Cred că «dividendul păcii» va rămâne puternic şi faptul că avem ţări precum Ucraina, Georgia şi Moldova care cer să intre în UE înseamnă că acest «dividend al păcii» este bine privit", a conchis Paolo Gentiloni.