Procurorul general al Boliviei l-a acuzat luni pe fostul preşedinte Evo Morales, refugiat în Argentina, de presupuse delicte de terorism şi de finanţarea lor, şi a cerut din nou arestarea lui, informează Agerpres.
Plângerea împotriva lui Evo Morales (preşedinte în perioada 2006-2019) vizează "infracţiuni de finanţare a terorismului şi de terorism, pentru presupusa coordonare a unei blocade alimentare şi încercuirea capitalelor (regiunilor boliviene) în timpul conflictelor din 2019", precizează Parchetul într-un comunicat.
Este a doua oară când Parchetul General cere arestarea fostului preşedinte Morales. În decembrie, el a cerut arestarea lui pentru rebeliune şi terorism, pentru aceleaşi fapte. Apoi, instituţia a anunţat că va cere arestarea lui Morales la Interpol, lucru pe care însă nu l-a făcut. În februarie, Parchetul a declanşat o altă anchetă împotriva lui Evo Morales, pentru presupusă fraudă electorală, însă până acum de asemenea fără urmări.
Guvernul Boliviei, condus de preşedinta interimară Jeanine Anez, acuză cu regularitate Mişcarea spre socialism (MAS), partidul lui Morales, că alimentează nemulţumirea în rândul populaţiei boliviene.
Puterea şi-a intensificat atacurile împotriva MAS, care deţine o largă majoritate în fiecare dintre cele două camere ale parlamentului bolivian, în perspectiva alegerilor generale ce ar urma să aibă loc pe 6 septembrie.
Jeanine Anez, senatoare de dreapta, a devenit preşedintă interimară după demisia, în noiembrie 2019, a socialistului Evo Morales şi plecarea lui în exil. Ea candidează în alegerile prezidenţiale din septembrie.
Evo Morales nu are dreptul să candideze în alegeri, candidatura lui fiind respinsă.
După ce s-a aflat la putere din 2006, Morales s-a proclamat câştigător al alegerilor din 20 octombrie anul trecut, când a candidat pentru un al patrulea mandat, însă opoziţia a acuzat fraude.
După mai multe săptămâni de manifestaţii şi după ce poliţia şi armata i-au retras sprijinul, Morales şi-a anunţat demisia, iar alegerile au fost anulate.