Parlamentul European a respins propunerea Consiliului UE de reducere a bugetului UE pe 2018

Plenul Parlamentului European (PE) a votat, ieri, cu 414 voturi "pentru", 163 "împotrivă" şi 90 de abţineri, raportul privind Poziţia asupra Bugetului Uniunii Europene pentru anul 2018, realizat de către deputatul european Siegfried Mureşan, în calitate de negociator-şef al PE pentru Bugetul UE, aprobând astfel propunerea eurodeputatului român de a respinge solicitarea Consiliului Uniunii Europene ca Bugetul UE 2018 să fie redus cu 1,7 miliarde de euro faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene.

Deoarece Poziţia Parlamentului European privind Bugetul UE 2018 diferă de propunerea de buget înaintată de Consiliul UE, urmează ca de la data de 31 octombrie 2017 să fie iniţiată concilierea bugetară între Parlamentul European şi Consiliu, iar la finalul acestei proceduri care durează 21 de zile, delegaţia Parlamentului European va trebui să ajungă la un acord cu reprezentanţii Consiliului asupra formei finale a Bugetului UE pentru anul 2018. Dacă acest lucru se va realiza, votul Parlamentului asupra variantei finale a bugetului ar urma să aibă loc la finalul lunii noiembrie 2017. Dar, dacă nici după perioada de conciliere bugetară nu se ajunge la un acord, Comisia Europeană va trebui să prezinte o nouă propunere de buget, iar procedura bugetară se reia.

De menţionat că, ieri, Consiliul UE a informat că nu este de acord cu toate amendamentele votate în Parlamentul European.

Comisia Europeană (CE) a propus un buget de 160,6 miliarde de euro pentru întreaga Uniune Europeană, în 2018, acesta fiind cel mai mare proiect de buget propus vreodată de Executivul comunitar.

"Consiliul UE a propus tăieri de 1,7 miliarde de euro, ceea ce este inacceptabil şi mai ales a propus tăieri tocmai în acele domenii care ar afecta negativ competitivitatea economiei UE", a afirmat domnul Siegfried Mureşan.

Acest lucru se întâmplă deoarece statele contributoare nete au dorit să facă economii, iar cele debitoare nete au apărat, în primul rând, fondurile structurale şi de coeziune, a mai explicat europarlamentarul român.

"Exact aceste fonduri, pentru cercetare, inovare ş.a. nu trebuie tăiate, este o greşeală să le tăiem", a mai precizat domnia sa.

Potrivit europarlamentarului român, PE propune o creştere de 143 de milioane de euro pentru fondurile pentru cercetare, inovare, protecţia mediului, infrastructură, IMM-uri, peste proiectul de buget propus de CE; alocarea unui buget total de 600 de milioane de euro pentru proiectul "Iniţiativa pentru Ocuparea Tinerilor", deoarece şomajul în rândul tinerilor este, încă, prea mare în multe state UE, dublu faţă de cel de la nivelul întregii populaţii adulte. De asemenea, Parlamentul European propune o suplimentare cu 50 de milioane de euro a fondurilor pentru tinerii fermieri, a mai spus domnia sa.

Domnul Mureşan a propus şi măsuri pentru sporirea nivelului de siguranţă în Europa, precizând: "În primul rând, sprijin iniţiativa Comisiei Europene de a realiza o acţiune pregătitoare în domeniul apărării la nivel european. Anul viitor, 40 de milioane de euro din bugetul UE urmează să fie alocate pentru proiecte de cercetare în domeniul apărării la nivel european, adică să nu mai alocăm bani pentru apărare de 28 de ori, în 28 de state membre UE, obţinând de multe ori rezultate similare, câteodată chiar identice, ci să alocăm banii o singură dată şi să împărţim apoi rezultatele acestei cercetări".

Potrivit domniei sale, Parlamentul European are în vedere să taie cu 50 de milioane de euro fondurile de preaderare pentru Turcia şi să pună în rezervă alte 30 de milioane din suma de 217 milioane de euro alocată în total. Eurodeputatul a motivat acest demers prin faptul că Uniunea Europeană nu poate sprijini regimuri care nu respectă valorile democratice şi care încalcă drepturile fundamentale, iar Turcia este un stat care se îndepărtează tot mai mult de valorile UE, precizând că aceasta va rămâne, însă, un bun partener pentru Uniunea Europeană.

În ceea ce priveşte sporirea siguranţei în interiorul Uniunii Europene, domnul Siegfried Mureşan propune să fie întărite agenţiile UE care au responsabilităţi în justiţie şi afaceri interne, aşa cum sunt FRONTEX sau EUROPOL, insistând asupra faptului că vecinătatea imediată a teritoriului Uniunii Europene trebuie, de asemenea, sprijinită: "Vreau să sprijinim vecinătatea estică a UE, unde avem trei state care şi-au asumat un parcurs pro-european şi care se confruntă cu o Federaţie Rusă tot mai agresivă. Vorbim aici de Georgia, de Ucraina şi de Republica Moldova. Astfel, PE a propus suplimentarea cu 299 de milioane de euro a alocărilor pentru acţiunea externă a Uniunii Europene, care include şi creşterea sprijinului pentru statele din vecinătatea estică.

Negociatorul-şef a abordat şi tema acţiunilor din afara spaţiului Uniunii Europene şi a menţionat că Parlamentul European cere alocarea a 120 de milioane de euro în plus pentru statele din vecinătatea imediată a UE (sudul Mării Mediterane, Africa, Orientul Mijlociu) pentru a îmbunătăţi infrastructura, sănătatea, educaţia, accesul la hrană şi apă potabilă, care sunt, în fond, cauza migraţiei din acele zone. "Dorim ca oamenilor să le fie bine acolo pentru a nu mai fi nevoiţi să pornească spre Europa", a mai spus domnia sa.

• Mureşan: "Guvernul României face mai multe greşeli simultan"

Guvernul ţării noastre face mai multe greşeli simultan, mai consideră eurodeputatul Siegfried Mureşan, care arată că Executivul ia din banii alocaţi investiţiilor şi îi pune la consum.

"La anul, când vor fi fonduri europene, şi mă aştept să curgă, guvernul trebuie să pună suficienţi bani în bugetul naţional, pentru partea de cofinanţare", a declarat domnul Mureşan, adăugând: "Cea de-a doua greşeală este aceea că, deşi avem parte de vremuri bune din punct de vedere economic, de o creştere economică bună, fiind printre statele UE cu cea mai mare creştere economică, Guvernul nu are în plan nicio reformă economică, nu a luat nicio măsură în acest sens. Acest context trebuie folosit pentru a ne reforma economia şi a o face mai competitivă. Cea de-a treia greşeală este aceea că statul încasează bani cu două mâini şi îi cheltuie cu trei, şi astfel, în ciuda unei creşteri economice largi, deficitul este în creştere. Actualul guvern aplică exact reţeta eşecului economic patentantă de Tăriceanu în 2007-2008, când la creştere de peste 5%, aveam un deficit de -5%".

Consecinţele, susţine domnia sa, se vor manifesta prin faptul că orice şoc extern, orice situaţie critică venită din afară, neprovocată de ţara noastră, ne va lovi mult mai grav, iar după această perioadă de creştere economică bună, dar nefolosită pentru reformă, va urma o criză.