"Parlamentul european va vota un TTIP ambiţios şi va respinge un acord diluat"

Reporter: Avantajează sau nu TTIP economia europeană?

Iuliu Winkler: La începutul secolului 21, într-o perioadă în care Europa este încă clar afectată de efectele crizei economice şi fiananciare, care a început în 2008, trebuie să observăm că ne confruntăm cu toţii cu o nouă realitate economică şi comercială globală. Dacă sfârşitul secolului trecut marca ieşirea din era protecţionismului şi speranţelor mari investite în sistemul global al negocierilor plurilaterale sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), azi constatăm că runda de negocieri comerciale Doha nu a fost încheiată. OMC a arătat slăbiciune şi incapacitatea de a armoniza interesele foarte divergente ale actorilor implicaţi, şi, în consecinţă, pe lista de priorităţi ale UE au revenit în forţă negocierile comerciale bilaterale. Ne aflăm în era marilor lanţuri de aprovizionare globale, iar locul fiecărei economii în cadrul acestora determină şi plus valoarea pe care acele economii o pot înregistra.

Europa are nevoie de locuri de muncă, de deschiderea de noi oportunităţi pentru IMM-uri şi, de asemenea, de păstrarea relevanţei şi influenţei sale asupra evoluţiilor globale. Cea mai sigură cale de a ne a păstra această relevanţă şi în secolul 21 este calea consolidării Parteneriatului transatlantic. UE şi SUA sunt încă cele mai mari economii globale, iar TTIP poate să fie instrumentul prin care UE îşi protejează propriile interese şi promovează valorile care sunt importante nu doar pentru statele europene, ci şi pentru cetăţenii europeni. În aceste condiţii, cred că TTIP avantajează economiile europene şi dacă viitorul acord va fi cuprinzător, ambiţios, echilibrat va duce la ridicarea tuturor standardelor de protecţie a mediului, a celor sociale, de sănătate şi a celor din domeniul dezvoltării durabile. Un acord slab, inconsistent şi care nu dovedeşte un nivel de ambiţie suficient este de evitat şi, de altfel, opinia majoritară din Parlamentul European arată către această direcţie. Legislativul european va vota un TTIP ambiţios şi va respinge un acord diluat.

Reporter: Care sunt punctele tari şi slabe ale TTIP din punctul de vedere al europenilor?

Iuliu Winkler: Structura TTIP cuprinde trei mari domenii: accesul pe piaţă, barierele netarifare şi cooperarea în domeniul armonizării reglementărilor şi regulilor comerciale. Evident, UE are interese ofensive şi defensive în aceste negocieri. Sprijinim includerea unui capitol de politici energetice, a unor prevederi despre serviciile financiare, dorim un angajament ferm al SUA în ceea ce priveşte piaţa achiziţiilor publice atât la nivel federal, cât şi la nivel subfederal. UE exclude toate serviciile publice din aria negocierilor şi insistă asupra respectului diversităţii culturale. Standardele de mediu, cele sociale şi drepturile de proprietate intelectuală, dar şi indicaţiile geografice europene nu sunt negociabile pentru UE.

Reporter: Cum va fi afectată economia românească?

Iuliu Winkler: Impactul TTIP asupra economiei româneşti trebuie judecat în aceleaşi coordonate în care am analizat şi impactul aderării la UE. Pentru aceia care consideră că măsurile protecţioniste sunt singurele care pot să apere sectoarele economiei româneşti de asaltul globalizării prevalează riscurile şi ameninţările. O asemenea abordare este astăzi depăşită. Cred că trebuie să judecăm situaţia în termeni de competitivitate şi în termenii priorităţilor pe care economia românească le poate impune dezvoltării viitoare. Acele sectoare ale economiei care sunt sau pot deveni competitive vor avea de câştigat din aplicarea TTIP. Există astăzi zeci de mii de locuri de muncă în România care depind de exporturi. Aceste locuri de muncă se vor înmulţi ca urmare a extinderii relaţiei transatlantice. România îşi poate consolida poziţia regională în Balcani, în condiţiile în care majoritatea vecinilor noştri nu sunt membri ai UE.

Reporter: Lucian Cernat, economistul-şef al directoratului general pentru politici comerciale din cadrul Comisiei Europene, a publicat un studiu potrivit căruia PIB-ul României va creşte cu 0,25% anual, după implementarea pactului pentru comerţ TTIP dintre UE şi SUA. Această majorare ar urma să se adauge la creşterea normală a PIB-ului. La rândul său, Florin Vodiţă, secretar de stat în Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului, estimează o creştere de 0,5% a PIB-ului UE. Cum comentaţi aceste previziuni?

Iuliu Winkler: În afara celor menţionate de dumneavoastră există şi alte previziuni cu privire la surplusul de creştere economică care poate fi adus de TTIP. Oricare dintre acestea se poate adeveri. Putem vorbi de surplusuri cuprinse între 0,2 până la 0,7% din PIB-ul anual. Totul depinde de conţinutul concret al prevederilor negociate, dar şi de perioadele de tranziţie care vor fi stabilite până la intrarea în vigoare a anumitor prevederi. Mi se pare important că toate scenariile şi toate studiile întocmite arată un impact pozitiv al TTIP. Sigur, aici există şi o capcană. Ar trebui să analizăm şi distribuţia geografică a beneficiilor aduse de TTIP, pentru a fi convinşi că de acestea se va bucura şi economia României.

Reporter: Ce măsuri propuneţi dumneavoastră pentru încurajarea firmelor româneşti să iasă la export pe piaţa americană, în condiţiile în care acestea se tem să nu fie competitive?

Iuliu Winkler: Începând de la revitalizarea şi finanţarea corespunzătoare a activităţilor de promovare a exporturilor până la soluţii eficiente în ceea ce priveşte garantarea creditelor pentru export, există o listă lungă a măsurilor care ar susţine exportatorii din România. Până la a vorbi despre stimularea exporturilor pe relaţia SUA, ar trebui să analizăm întreaga activitate de comerţ exterior şi să constatăm decăderea organizatorică şi slaba finanţare a întregului sistem. Atât în Strategia Naţională de Export a României, cât şi în diverse strategii sectoriale sunt prevăzute măsurile necesare care ar trebui pur şi simplu aplicate. Una dintre priorităţi ar trebui să fie coagularea mişcării patronale în România şi întărirea asociaţiilor sectoriale, a camerelor de comerţ şi industrie, în general a tuturor formelor asociative din domeniu. Nu e nevoie să inventăm roata. Este suficient să ne uităm la acele modele care susţin economiile puternic exportatoare din Europa, în primul rând economia germană, şi să le aplicăm.

Reporter: În ciuda optimismului autorităţilor noastre şi al Comisiei, ONG-urile şi sindicatele au tras un semnal de alarmă că TTIP ne va face mai mult rău decât bine, urmând ca România să devină "groapa de gunoi" a Europei. Cum caracterizaţi negocierile pentru acest pact între UE şi SUA? Va deveni România "groapa de gunoi" a Europei?

Iuliu Winkler: Dacă trecem în revistă ultimii 10 ani, constatăm că România a fost de mai multe ori în situaţia de a deveni groapa de gunoi a Europei atât înainte, cât şi după aderarea la UE. Uneori, datorită unor reglmentări legale inoportune sau imperfect aplicate, am şi devenit vremelnic destinaţie fie a deşeurilor industriale, fie a invaziei produselor contrafăcute şi de slabă calitate. Dacă România se va confrunta din nou cu o asemenea situaţie, aceasta nu va fi din cauza TTIP, ci mai degrabă din cauza deficienţelor de reglementare sau a lacunelor din propriul sistem legislativ.

Reporter: Are nevoie ţara noastră de un studiu de impact al TTIP asupra economiei noastre?

Iuliu Winkler: Se poate imagina un studiu de impact al TTIP asupra economiei româneşti, însă nu cred că ar fi relevant, având în vedere că valoarea schimburilor comerciale ale celor doi parteneri, astăzi, nu depăşeşte 1 miliard USD anual. De aceea, mai degrabă ar fi nevoie de un studiu cu privire la potenţialul creşterii şi dezvoltării relaţiei bilaterale, un studiu referitor la nişele şi pieţele serviciilor specializate pe care am putea dezvolta exporturi cu valoare adăugată ridicată. De asemenea, orice studiu ar trebui să depăşească nivelul relaţiilor strict economice şi comerciale şi ar trebui să pună în balanţă şi aspectele geopolitice, importanţa pe care Parteneriatul strategic cu SUA o are pentru România, potenţialul de a convinge SUA să-şi mărească investiţiile directe în România şi măsura în care putem să intensificăm cooperarea în domenii de importanţă strategică pentru România şi UE, cum ar fi sectorul energetic, pentru a da doar un singur exemplu.

Reporter: Vă mulţumesc!