Participanţii la Summitul "Trei Mări" au dezbătut problema dronei căzute în România

Ceea ce ar fi trebuit să fie un succes al preşedintelui Klaus Iohannis - România fiind prima ţară care organizează două ediţii ale Summitului Iniţiativei celor Trei Mări (I3M) - va rămâne consemnat în istorie ca momentul în care şeful statului a fost nevoit să contrazică tot ce a spus în ultimele trei zile, când a negat informaţiile venite dinspre Kiev referitoare la o dronă rusească de tip Shahed care a căzut pe teritoriul României.

"Am fost informat în timp real de către Ministerul Apărării cu privire la această descoperire şi am solicitat investigarea de urgenţă şi profesionistă a provenienţei acestor componente, precum şi a momentului şi circumstanţelor în care acestea au ajuns pe teritoriul României. În cazul în care se confirmă că aceste elemente provin dintr-o dronă rusească, o astfel de situaţie ar fi complet inadmisibilă şi o violare gravă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale României, stat aliat NATO. Aşa cum am mai menţionat, aceste atacuri asupra infrastructurii civile ucrainene, care sunt crime de război, au loc la o distanţă foarte mică de graniţa românească. Suntem însă alerţi şi în contact permanent cu ceilalţi aliaţi din NATO. O repet: în cadrul NATO suntem foarte bine apăraţi, iar România beneficiază de garanţii de securitate extrem de puternice, cele mai puternice din toată istoria noastră", a declarat preşedintele Klaus Iohannis, în deschiderea summitului, cu privire la noile informaţii furnizate de şeful MApN.

Referitor la drona rusească prăbuşită în ţara noastră, preşedintele ucrainean Volodimir Zelensky, participant online la Summitul I3M, a spus: "În legătură cu acele fragmente găsite în România, au avut loc atacuri asupra infrastructurii noastre, am avut şi victime... Acestea sunt consecinţe ale atacurilor asupra porturilor Chilia, Reni şi Ismail. Ce să vă spun? Gândiţi-vă ce s-ar fi întâmplat dacă Putin ar fi reuşit să pună piciorul cum trebuie în Ucraina. Asta este ce s-ar fi întâmplat. El asta plănuia. În trecut ne-am aflat într-o perioadă de captivitate din cauza unei lipse de solidaritate. 24 februarie 2022 a schimbat totul şi am reuşit cu toţii să dăm dovadă de acte de solidaritate.

Când porturile ucrainene sunt bombardate aproape în fiecare noapte, trebuie să ne ocupăm şi să fim atenţi în permanenţă la logistica noastră. Este vorba până la urmă de o agresiune brutală împotriva tuturor, şi a europenilor. Consecinţele sunt resimţite peste tot".

Amintim că timp de trei zile, reprezentanţii Guvernului şi preşedintele Klaus Iohannis au spus că informaţia prezentată de fostul ministru ucrainean al apărării referitoare la prăbuşirea unei drone ruseşti pe teritoriul României nu este reală, pentru ca ieri, exact în ziua summitului I3M, Angel Tîlvăr, ministrul Apărării Naţionale, care s-a deplasat în zona în care s-a petrecut incidentul, să declare că au fost descoperite pe teritoriul românesc resturi dintr-o dronă rusească produsă de Iran. Ministrul Apărării Naţionale a recunoscut că el l-a informat greşit pe preşedintele Iohannis, deoarece în primă fază nu avea niciun element care să confirme informaţia oferită de partea ucraineană.

"În contextul în care ne aflăm, de război la graniţa noastră, avem o situaţie fluidă. Toată comunicarea noastră a fost făcută cu bună credinţă şi în baza dovezilor de care am dispus noi. Nu putem să facem afirmaţii care angajează statul român în baza unor supoziţii. MApN m-a informat iniţial, cu bună credinţă, că nu există dovezi, că este vorba doar despre supoziţii, dar ulterior situaţia s-a schimbat. Am informat aliaţii NATO. Ambasadorul nostru de la NATO a fost însărcinat să informeze secretarul general şi aliaţii, lucru care s-a întâmplat azi dimineaţă. În măsura în care cercetările aduc noi dovezi, putem să facem următorii paşi şi să comunicăm tot ceea ce se găseşte", a precizat preşedintele Klaus Iohannis, la conferinţa de presă susţinută la finalul Summitului I3M.

Preşedintele Iohannis a menţionat că bombardarea porturilor ucrainene de la Dunăre îngreunează exportul cerealelor ucrainene şi că ţara noastră, prin care au fost tranzitate până acum 25 milioane tone de cereale din Ucraina, va trebui să găsească noi posibilităţi de transport şi noi rute de transport pe infrastructura rutieră, feroviară, fluvială şi prin apele teritoriale ale României din Marea Neagră.

• Grecia devine membru I3M, Republica Moldova şi Ucraina devin state asociate

Cel de-al doilea summit I3M organizat la Bucureşti a reprezentat momentul extinderii acestei organizaţii regionale, care începând de ieri, prin primirea Greciei, numără 13 membri, dar şi cooptarea a două state participante asociate - Republica Moldova şi Ucraina.

"Reafirmăm importanţa Iniţiativei pentru consolidarea rezilienţei regiunii prin îmbunătăţirea conectivităţii. (...) Salutăm Republica Elenă în calitate de cel de-al 13-lea stat participant la I3M, ceea ce consolidează Iniţiativa şi îi sporeşte considerabil potenţialul ca platformă pentru îmbunătăţirea dezvoltării economiei, a conectivităţii infrastructurilor de transport, energetice şi digitale pe axa Nord-Sud şi pentru consolidarea coeziunii UE. (...) Recunoaştem, de asemenea, eforturile depuse de Republica Moldova pentru a rezista presiunilor tot mai mari, într-o realitate geopolitică şi geoeconomică schimbată în mod dramatic şi salutăm această ţară ca stat participant asociat la I3M, alături de Ucraina, şi aşteptăm cu interes consolidarea şi diversificarea cooperării noastre în cadrul unor proiecte comune pentru a promova interconectarea strategică în regiunea I3M şi cu vecinii din Europa de Est, facilitând astfel integrarea acestora în UE. Salutăm, de asemenea, acordarea statutului de ţară candidată la UE Ucrainei şi Republicii Moldova. Recunoaştem angajamentul şi eforturile substanţiale ale Ucrainei şi Republicii Moldova de a îndeplini condiţiile necesare în procesul de aderare la UE şi încurajăm ambele ţări să continue pe calea reformelor, inclusiv pe baza recomandărilor Comisiei de la Veneţia. Vom continua să sprijinim aceste ţări pe calea aderării lor la UE", se arată în Declaraţia Summitului I3M a şefilor de stat şi de guvern .

Documentul citat se referă şi la proiectele prioritare I3M de interconectare în cele trei domenii cheie - transport, energie şi digital.

La finalul summitului preşedintele Klaus Iohannis a declarat că în baza demersurilor României securitatea cibernetică a figurat în premieră ca temă de dezbatere şi a fost menţionată şi în declaraţia comună.

"Am stabilit înfiinţarea unui Fond de Inovare I3M complementar vehiculelor financiare existente şi axat pe tehnologii avansate, care va răspunde nevoilor crescânde de investiţii în proiecte inovatoare transfrontaliere, va aloca mai multe investiţii în progrese tehnologice şi va consolida ecosistemul de inovare din întreaga regiune I3M, în conformitate cu priorităţile europene pentru o tranziţie economică durabilă şi avansată din punct de vedere tehnologic. O atenţie specială va fi acordată consolidării instr financiarie, a unui succesor al fondului de investitii ale carui baze au fost puse la summitul din 2018 de la Bucureşti care a finanţat deja proiecte de 6 miliarde euro", a spus preşedintele Klaus Iohannis.

La rândul său, Andrzej Duda, preşedintele Poloniei a menţionat: "În condiţiile războiului din Ucraina şi a nevoii ei de a-şi exporta produsele agricole, s-a demonstrat cât de importante sunt legăturile de infrastructură din Europa Centrală. Putem spune că, în perioada 2018-2021, statele membre din I3M au cheltuit pe astfel de proiecte 80 miliarde euro; dacă adăugăm şi alte cheltuieli ajungem la proiecte de 100 miliarde euro. Un proiect viitor va fi realizarea unui interconector de gaze pe care îl vom face cu Lituania şi va lega Germania şi Slovacia. Există şi proiectul Via Carpathica, şi proiectul privind calea ferată, care sunt importante pentru securitate, dar şi pentru dezvoltarea economică a regiunii, inclusiv a turismului şi pentru interconectivitatea între state. Toate proiectele pe care le facem sprijină şi infrastructura Europei".

Premierul Croaţiei, Andrej Plenkovic, a spus că dezbaterile din cadrul summitului duc la îmbunătăţirea I3M, ceea ce se reflectă în participarea mai multor oameni de afaceri la Forumul economic al I3M, eveniment care se desfăşoară astăzi la Bucureşti. Oficialul croat a precizat că în cadrul summitului s-a discutat şi despre sprijinul reciproc al statelor membre I3M în faţa efectelor produse de inundaţiile şi incendiile generate de schimbările climatice. El a adus în discuţie şi cooperarea în domeniul interconectivităţii energetice şi a menţionat că ţara sa doreşte să devină un hub regional în privinţa furnizării de LNG.

Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a spus că I3M bazată pe axa Nord-Sud va deveni un cadru de cooperare regfional mcare permite dezvoltarea rutelor de transport, rutelor energetice şi a transportului echipamentelor militare în situaţii de criză cum este cea generată de invazia Ucrainei de către Rusia.

În cadrul summitului, preşedintele Klaus Iohannis a avut întrevederi cu Maia Sandu, preşedintele Republicii Moldova, şi cu Alexander van der Bellen, preşedintele Austriei.

"Foarte bună discuţie cu Maia Sandu, preşedinta Republicii Moldova, în marja Summitului Iniţiativei celor 3 Mări privind progresul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, inclusiv deschiderea negocierilor de aderarea, precum şi interconectările strategice din România şi Republica Moldova", a scris preşedintele Klaus Iohannis, pe pagina oficială a reţelei de socializare X, fostă Twitter.

În privinţa întrevederii cu preşedintele Austriei, Klaus Iohannis a spus: "Apreciez sprijinul său continuu pentru o soluţie în favoarea aderării României la spaţiul Schengen cât mai curând posibil. De asemenea, am discutat despre situaţia de securitate şi despre extinderea Uniunii Europene".

Iniţiativa celor Trei Mări (Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Adriatică) este o platformă politică flexibilă şi informală fondată în anul 2015 şi care a reunit iniţial 12 state membre ale Uniunii Europene situate între cele trei mări menţionate - Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia.

Summitul de anul viitor al I3M va fi organizat de Lituania, iar summitul din anul 2025 se va desfăşura în Ungaria.