• Surse: "Este posibil ca firma cumpărătoare să fie afiliată unei companii în relaţii litigioase cu societatea de stat"
Numele firmei care va cumpăra "Cupru Min" va fi anunţat astăzi, după licitaţia cu strigare programată pentru ora 11.00, potrivit calendarului de vânzare a întregului capital deţinut de "Cupru Min" (2.418.480 acţiuni, cu o valoare nominală de 10 lei).
Preţul de pornire pentru întregul pachet de acţiuni scos la vânzare de Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) este de aproximativ 263.285.406,72 lei (circa 60 de milioane de euro), preţul de pornire a licitaţiei fiind de 103,68 lei/acţiune, iar preţul minim de vânzare, de 108,864 lei/acţiune. Garanţia de participare se ridică la 4.836.960 lei (în jur de 1,1 milioane euro).
Zăcământul de cupru de la Roşia Poieni, exploatat de "Cupru Min", este estimat la aproximativ 900.000 de tone, potrivit presei, ceea ce reprezintă o valoare de 7 miliarde dolari (circa 5,4 miliarde euro), la cotaţiile actuale ale acestui minereu.
Exploatarea Roşia Poieni concentrează peste 60% din rezervele de cupru ale României.
• În spatele uneia dintre firmele ofertante ar putea fi "Cuprom", susţin unele surse
"OZ Minerals LTD" Australia, "Dundee Holding" B.V. Olanda, "Roman Cooper Corp." Canada şi "Ellatzite Med AD" Bulgaria sunt cele patru companii care şi-au prezentat ofertele pentru cumpărarea "Cupru Min", potrivit unui comunicat al MECMA, transmis vineri, după încheierea termenului de depunere a ofertelor.
Până la data de 16 ianurie - termenul până la care cei interesaţi au putut să-şi cumpere dosarele de prezentare a condiţiilor de privatizare, mai mult de 15 firme au achiziţionat acest document, după cum ne-au spus reprezentanţii MECMA.
Potrivit unor surse din piaţă, este posibil ca în spatele uneia dintre firmele participante la licitaţie să fie "Cuprom", companie controlată de Horia Simu, care a încheiat un contract de cooperare cu SC "Cupru Min" SA, în 2007. Sursele citate ne-au declarat că, de fapt, "Cuprom" a "căpuşat" societatea de stat şi, în baza unor litigii existente între cele două firme, s-a decis, acum, vânzarea "Cupru Min": "< Cuprom > poate renunţa la procesele intentate < Cupru Min >, dacă va cumpăra societatea de stat. Horia Simu este o persoană influentă în mediul politic. A căpuşat < Cupru Min >, a băgat-o în contracte nefavorabile, astfel încât nimeni nu o mai poate cumpăra. Dacă nu va câştiga licitaţia compania în spatele căreia se află < Cuprom >, atunci cel care va câştiga va avea mari probleme".
În 2007, Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), din cadrul MECMA, a propus, în baza Hotărârii de Guvern nr. 590/2006, încheierea uni contract de cooperare cu "Cupru Min", potrivit unui document oficial. La licitaţie s-a prezentat un singur ofertant, respectiv Consorţiul "Energo Mineral-Cuprom-Ipronef", deşi caietul de sarcini a fost achiziţionat de mai multe firme. Contractul de cooperare a fost semnat în data 6 iunie 2007, astfel că respectivul consorţiu a dobândit dreptul să desfăşoare activităţi miniere, în baza licenţei de exploatare deţinută de SC "Cupru Min" SA. În schimbul obţinerii dreptului de folosinţă asupra activelor închiriate de consorţiu de la "Cupru Min", precum şi în urma dobândirii calităţii de asociat la licenţa de exploatare, consorţiul a plătit către "Cupru Min" "o redevenţă şi alte remuneraţii" negociate prin contractul de cooperare. Acesta a fost încheiat pe o perioadă de zece ani, cu posibilitatea prelungirii sale, fără a depăşi 20 de ani. În documentul citat, se precizează că, în momentul privatizării "Cupru Min", contractul de cooperare ar urma să înceteze. Acesta a fost denunţat, însă, de "Energo Mineral", în 2009.
• Preţul cuprului a urcat cu 10%, anul acesta
Preţul cuprului a câştigat 10% de la începutul anului curent, la bursa londoneză (London Metal Exchange - LME), după ce, în 2011, a înregistrat prima scădere anuală din 2008 până în prezent (-23%). Avansul este urmarea declinului stocurilor globale de profil.
Vineri, preţul metalului de bază a urmat un curs ascendent, reducând declinul din zilele precedente, în condiţiile în care investitorii au considerat că această scădere a fost excesivă, dat fiind nivelul redus la care se află stocurile mondiale de profil.
Preţul cuprului cu livrare peste trei luni a urcat cu 1,2% vineri, la London Metal Exchange (LME), ajungând la 8.390 dolari tona. Pe întreaga săptămână trecută, cotaţia a pierdut aproape 1,5%, iar joi atingea cel mai redus nivel de după 7 martie: 8.262,50 dolari tona, ca urmare a anunţului referitor la scăderea producţiei industriale în China - ţară ce consumă aproximativ 40% din producţia globală de cupru.
Potrivit datelor LME din data de 23 martie, stocurile de cupru monitorizate de bursa londoneză s-au micşorat cu 1,1%, la 255.450 tone, acesta fiind cel mai redus nivel din noiembrie 2008 până în prezent.
"Barclays Capital" anticipează că pe piaţa mondială a cuprului va fi un deficit de 363.000 de tone, în 2012.
•
În 2010, "Cupru Min" a înregistrat un profit de 18,84 milioane lei (aproximativ 4,4 milioane euro), potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor. În acelaşi an, a raportat datorii de 71,55 milioane lei (circa 17 milioane euro). În 2009, societatea de stat a avut pierderi de 17,98 milioane lei (peste 4 milioane euro).
•
În scrisoarea de intenţie a Guvernului către FMI, se precizează că mai multe companii de stat trebuie privatizate până la finalul lui 2012. Printre acestea se numără şi "Cupru Min".
Ion Popescu, preşedintele Confederaţiei Naţionale "Meridian", ne-a declarat că Jeffry Franks a pus o presiune suplimentară ca privatizarea "Cupru Min" să se finalizeze săpămâna aceasta: "Am înţeles că Jeffry Franks a declarat că trebuie neapărat vândută < Cupru Min > săpămâna aceasta. De când hotărăşte el că trebuie vândută aşa repede? Este cumva gestionarul României? Este cumva proprietarul statului român? Este un abuz din partea lui. Să-mi arate cadrul legal în baza căruia are dreptul unei astfel de intervenţii. Mă gândesc chiar la posibilitatea să dau autorităţile în judecată pentru treaba asta.
Sunt în favoarea privatizărilor doar dacă sunt realizate în interes naţional".
•
Ţara noastră are zăcăminte de minereu de cupru sau care au în componenţă în principal cupru, cele mai importante fiind Roşia Poieni (Abrud - Alba), Moldova Nouă (Caraş-Severin), Bălan (Harghita), Altân Tepe (Tulcea) şi Baia de Aramă (Mehedinţi).
Minele de la Altân Tepe şi Baia de Aramă sunt deja închise şi ecologizate, iar mina de la Bălan este în curs de închidere şi ecologizare.
Licenţa de la Moldova Nouă a fost transferată către SC "Mineco Cupru Mineral" SRL din Elveţia, activitatea urmând să înceapă din primăvara acestui an.
Cel mai mare zăcământ de cupru este Roşia Poieni, exploatat de SC "Cupru Min" SA Abrud.
•
Ion Popescu: "Am mari rezerve că vânzarea < Cupru Min > s-ar face în interes naţional".