Proiectul de exploatare a petrolului şi gazelor naturale Sahalin-1 din Extremul Orient rus va fi pus sub jurisdicţia Moscovei, la fel ca proiectul vecin Sahalin-2, transmite Reuters, citându-l pe Pavel Zavalny, preşedintele Comitetului pentru Energie din Camera inferioară a Parlamentului Rusiei.
Patru companii - Rosneft (Rusia), ExxonMoobil (SUA), SODECO (Japonia) şi ONGC Videsh (India) - sunt partenere în exploatarea zăcământului Sahalin-1. În martie, ExxonMoobil a decis să se retragă din proiect, în urma invadării Ucrainei de către Rusia.
"Am fost forţaţi să luăm decizia mutării Sahalin-2 în jurisdicţia Rusiei în urma sancţiunilor. Evident, acelaşi lucru se va întâmpla cu Sahalin-1", a precizat Zavalny la o conferinţă online, adăugând: "Când sunt impuse sancţiuni occidentale, când firmele efectiv nu pot lua parte la proiect în mod activ, sunt create diverse riscuri pentru noi şi suntem forţaţi să luăm astfel de decizii".
În schimb, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarart, potrivit Reuters, că nu fost luată o decizie cu privire la Sahalin-1.
Tot ieri, anterior declaraţiilor făcute de Zavalny, vicepremierul rus Yury Trutnev a anunţat că producţia de petrol la Sahalin-1 a scăzut la 10.000 de barili pe zi (bpd), de la 220.000 bpd, din cauza "restricţiilor".
La 1 iulie, preşedintele rus Vladimir Putin a dispus preluarea consorţiului Sakhalin Energy Investment Co. de o altă companie, decizie ce ar putea afecta aprovizionarea Japoniei cu gaze naturale lichefiate (GNL) şi să pună mai multă presiune pe preţul acestor gaze pe piaţa mondială, conform Agerpres.
Gazprom este acţionar majoritar în acest proiect de exploatare a petrolului şi gazelor naturale în extremul orient rus, deţinând 50% din acţiuni plus una, restul acţiunilor revenind companiei Shell (27,5% din acţiuni minus una) şi companiilor japoneze Mitsui (12,5%) şi Mitsubishi (10%).
• Preşedintele Kazahstanului cere diversificarea rutelor de aprovizionare cu petrol
Kazahstanul trebuie să-şi diversifice rutele de aprovizionare cu petrol, a declarat ieri preşedintele Kasîm-Jomart Tokaev, la o reuniune a Guvernului, transmite Reuters.
Declaraţia vine la o zi după ce decizia unui tribunal rusesc a ordonat suspendarea activităţii timp de 30 de zile a Caspian Pipeline Consortium (CPC), una dintre cele mai mari conducte de ţiţei din lume, care aduce petrol din Kazahstan în Marea Neagră prin Rusia.
CPC, prin care trece aproximativ 1% din petrolul mondial, a precizat că decizia de suspendare a operaţiunilor are legătură cu documentaţia referitoare la o scurgere de petrol. Consorţiul, din care fac parte şi giganţii americani Chevron şi Exxon, a precizat că trebuie să respecte decizia tribunalului.
Tokaev a cerut un studiu privind construirea unei conducte în zona Mării Caspice, un proiect propus anterior care ar transporta ţiţei din Kazahstan spre Europa ocolind Rusia, conform Agerpres.
Îmbunătăţirea infrastructurii portuare în zona Mării Caspice "este un obiectiv strategic" al Guvernului Kazahstanului, a declarat Tokaev, conform presei locale.
Tot ieri, Ministerul Energiei din Kazahstan a anunţat că livrările de petrol prin CPC sunt la un nivel normal.
Orice perturbare majoră a operaţiunilor oleoductului CPC ar pune noi presiuni pe piaţa petrolieră mondială, care şi aşa se confruntă cu una dintre cele mai mari probleme pe partea de aprovizionare de la embargoul din 1970.
Caspian Pipeline Consortium a precizat că a formulat recurs la tribunalul din oraşul rus Novorossiisk, prin care cere ca punerea în aplicare a deciziei anterioare să fie suspendată, în ideea de a evita o oprire care ar avea consecinţe irevocabile pentru echipamentele conductei.
SUA au impus sancţiuni asupra petrolului rusesc, dar au apreciat că livrările de petrol din Kazahstan prin Rusia nu ar trebui să sufere întreruperi. La rândul său, Uniunea Europeană a anunţat că vrea să se elibereze de dependenţa de combustibili fosili din Rusia până în 2027.
Cotaţia futures a gazelor cu livrare în luna august era de 177,88 euro pentru un Megawatt-oră ieri, în deschiderea sesiunii de la Bursa din Amsterdam. Cotaţia a scăzut la 172,5 euro pe parcursul sesiunii, iar la ora 14.54 atingea 182,25 euro.
------------
Preţul futures al barilului de petrol Brent cu livrare în luna septembrie a urcat cu 1% la ICE Futures Europe, în a doua parte a zilei de ieri, atingând 101,68 dolari. La Nymex SUA, preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în august a crescut cu 1%, la 99,49 dolari barilul la ora locală 07.50.
------------
Cotaţia futures a aurului cu livrare în august a crescut cu 0,4%, la 1.743,20 dolari uncia la Comex New York, ieri la ora locală 07.49, cea spot - cu 0,3%, la 1.744,04 dolari/uncie.
------------
Preţul grâului cu livrare în luna septembrie a crescut cu 4,5% ieri, la Bursa din Chicago (CBOT), la ora locală 07.47, ajungând la 8,40 dolari/buşel. Cotaţia porumbului cu livrare în decembrie era în urcare cu 2,1%, la 5,97 dolari/buşel.