Pe contra sens

În plină mişcare a agricultorilor francezi, pe 25 ianuarie 2024, publicarea raportului anual al Înaltului Consiliu pentru Climă, Accelerarea tranziţiei climatice cu un sistem alimentar cu emisii scăzute de carbon, rezilient şi echitabil intră în contradicţie cu cererile fermierilor. Şi nu doar cu ale celor din Franţa, ci şI cu ale celor care protestează coordonat şi "apolitic" în multe părţi din Europa. Iar acest raport nu a fost improvizat peste noapte pentru a opune cererilor fermierilor un set de probleme structurale grave, ci este rezultatul unui lung ciclu de cercetări. În esenţă, raportul subliniază că schimbările climatice afectează agricultura provocând pierderi de productivitate care au repercusiuni asupra întregul sistem alimentar. Pe de altă parte, emisiile de gaze cu efect de seră din sistemul alimentar reprezintă o parte semnificativă (22%) din amprenta de carbon a Franţei. În perspectiva asigurării neutralităţii energetice a Franţei până în 2050, conform angajamentelor, dar şi a stării de urgenţă climaterice, industria alimentară se confruntă cu o dublă provocare climatică: reducerea cât mai mult posibil a emisiilor de gaze cu efect de seră pe care o generează, în paralel cu creştea gradului de stocare a carbonului în solurile agricole, în scopul pregătirii pentru o climă mai caldă cu +2°C pe termen scurt şi posibil cu +4°C pe termen lung.

Or, cererile fermierilor francezi, dar şi ale celor europeni în general intră în contradicţie flagrantă cu concluziile raportului citat mai sus. Într-un moment în care în vestul Europei, la sfârşit de ianuarie, temperaturile ating chiar 30°C, negarea efectelor încălzirii globale nu este o soluţie pentru rezolvarea problemelor lumii agricole. Cu atât mai mult cu cât acesta este între primele sectoare ale economiei afectate de acest fenomen.

Dar scurt-termismul pune lumea agrară pe contra-sensul evoluţiei climatice şi economice. Pentru că, în agricultură, mai mult decât în industria alimentară, se mobilizează mulţi bani pentru o profitabilitate mică. În acelaşi timp însă, agricultura contribuie enorm la încălzirea globală. Dar, aşa cum reproşau deja vestele galbene în timpul manifestaţiilor 2018, "în vreme ce elitele vorbesc despre sfârşitul lumii, noi vorbim despre sfârşitul lunii".Altfel spus, interesul general privind reducerea încălzirii globale intră în contradicţie cu interesul de grup şi individual de a supravieţui. Dar oare folosirea violenţei mai mult sau mai puţin simbolice (blocarea marilor oraşe şi a capitalelor) şi reluarea temelor anti-ucrainene privind concurenţa neloială vor rezolva problemele fermierilor europeni? Sau sprijinirea, nu chiar naivă, de către protestatari a mişcărilor de extremă dreapta va rezolva problema climatică prin ocultarea acesteia?

Scurt-termismul, cu cererile privind subvenţionarea preţului motorinei şi creşterea subvenţiilor pentru agricultură, nu va face mai rezilientă o agricultură care este în contra-timp cu evoluţia climaterică. Din contră!

Opinia Cititorului ( 8 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.01.2024, 10:28)
Domnule profesor, nu vreti sa mergeti sa predicati intai in China, India, Rusia samd, si dupa ce-i convingeti sa-si reduca emisiile de carbon, sa va intoarceti in Europa?
2. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 29.01.2024, 10:55)
...
1. 2.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 29.01.2024, 12:55)
  ... "blocada" houti va scumpi viata in eu (rute maritime mai lungi) ... intre timp sacrificam prezentul pentru un viitor probabil ... iar bursa si-a pierdut umorul ;) ...
  2.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 29.01.2024, 18:29)
  ... simplist vorbind, plantele, prin fotosinteza, inmagazineaza carbonul din codoi ... si elibereaza oxigenul (in atmosfera) ... daca mai marii zilei is ingrijorati de viitorul planetei (si nu de propriul beneficiu) ... de ce nu investesc in centre de desalinizare pentru fertilizarea deserturilor?! ... probabil ca sacrificiul maselor (ineteres general?!) este mai profitabil decat investitia pe pe trmen lung in viitorul planetei ... dealtfel, observ cum "substantele" ecocide is tocmai acelea pe care le controleaza "axa raului" (si sudul global) ... si ma intreb daca nu cumva acest discurs reprezinta mai degraba un plan de afaceri ... decat un act de binefacere pentru viitorul planetei ...
  2.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 29.01.2024, 23:17)
  ... cica un nene era suparat ... dupa ce si-o convins magarul ca nu are nevoie de mancare ... a murit ...
3. Vorbiti cu India, China, SUA
(mesaj trimis de anonim în data de 29.01.2024, 11:08)
Cei trei emit peste 70% din gazele cu efect de sera! Ar trebui ca Europa sa impuna taxe pe carbon la importurile din aceste state si nu numai, si apoi sa si taie singura craca daca tine neaparat! Diktatura comisarilor nealesi de electorat trebuie sa inceteze.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.01.2024, 12:21)
Da, folosesc tot ce a spus UE mai nou, la o livada- acoperirea permanenta a solului cu vegetatie, no till, am vandut plugul si freza de sol, si am luat un scarificator plus grapa, si ingrasamant natural gainat de gaina. Rezultatul, se vede, dar dureaza ani de zile. Am zero eroziune a solului, fata de vecini, la care la orice furtuna le plaeca tone de sol la vale, in bucata mea de pamant, iarba e verde pana toamna(tunsa si lasata pe sol), iar dincolo de marginea mea incepe zona de iarba uscata, nu mai am belti nici cand ploua foarte mult, aveam vara niste crapaturi in sol, ca puteam baga p[umnul, acum au disparut total. Iar nucii, imi fac nuci mai mari ca lingura, si nu i-am mai stropit nici macar bio in ultimii ani pt ca n-am nevoie, fara viermi la nuci, fara miez negru. Dar, a durat, la inceput nu s-a vazut nici un progres.
1. 4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 29.01.2024, 13:47)
  La cultura mare pe sute, mii de hectare costurile cu reducerea tratamentelor si ingrasamintelor de sinteza in paralel cu aplicarea de organice, nu sunt sustenabile pt ca recolta scade cu minim 30%. Azotul aplicat nu omoara solul ci lipsa rotatiei culturilor.