PE doreşte ca bugetul UE pentru 2023 să se axeze pe Ucraina, energie şi pandemie

Eurodeputatul român Nicolae Ştefănuţă, co-raportor pentru bugetul Uniunii Europene pentru 2023, a subliniat miercuri, într-o declaraţie pentru AGERPRES, importanţa ajungerii la un acord cu Consiliul în acest dosar într-o perioadă când Europa se confruntă cu mai multe crize suprapuse, potrivit Agerpres.

Parlamentul European şi-a votat miercuri poziţia privind bugetul UE pentru 2023, eurodeputaţii anulând aproape toate reducerile aplicate de Consiliul UE - peste 1,6 miliarde de euro.

''Este vorba de însăşi supravieţuirea Uniunii Europene, pentru că dacă UE nu este în stare sau nu poate să dea răspunsuri, cetăţenii se vor îndepărta de acest proiect şi ar fi mare, mare păcat. Cred că şi Consiliul conştientizează acest lucru. Vedem deja că unele ezitări din pandemie au ajuns astăzi să aibă o notă de plată şi acea notă de plată se numeşte guvernul extremist Meloni. Ei bine, nu ne putem permite ca tot mai multe state să aibă guverne din acestea populiste, de extremă dreapta, care îi afectează şi pe românii care locuiesc în acele ţări, şi atunci trebuie să arătăm că Uniunea Europeană este o forţă, că este unită şi ştie să dea răspunsuri'', a declarat eurodeputatul, membru al grupului Renew Europe.

Cu o sumă totală de 853 milioane de euro adăugată la proiectul de buget al Comisiei Europene, eurodeputaţii au consolidat finanţarea iniţiativelor care sprijină tinerii refugiaţi prin intermediul Erasmus+ şi al Corpului european de solidaritate, cercetătorii ucraineni prin acţiuni precum Marie Curie în cadrul programului Orizont Europa şi programele consolidate, între care ajutorul umanitar (250 de milioane de euro), Fondul pentru azil, migraţie şi integrare (100 de milioane de euro), Instrumentul pentru gestionarea frontierelor şi vizelor (cu 25 milioane EUR) sau Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare şi cooperare internaţională (IVCDCI - Europa globală) pentru vecinătatea sudică şi estică a UE, (162 milioane de euro).

Cu o suplimentare în valoare de 533 de milioane de euro, eurodeputaţii doresc să sporească independenţa energetică a UE şi să sprijine cetăţenii şi IMM-urile confruntaţi cu facturi ridicate la energie, sprijinind în acelaşi timp tranziţia verde şi biodiversitatea.

Printre programele sprijinite se află programul de cercetare Orizont Europa, Mecanismul pentru interconectarea Europei, care finanţează construirea unor reţele transeuropene de transport şi energie de înaltă calitate şi durabile, programul LIFE pentru mediu şi politici climatice sau programul Provocări globale.

Eurodeputaţii au reinstituit reducerea de 200 de milioane de euro aplicată de Consiliu programului EU4Health şi au adăugat 25 de milioane de euro.

''Nu doar că am revenit la liniile propuse de Comisie, dar am şi depăşit cu mult, pentru că suntem într-un an de criză majoră, de fapt sunt mai multe crize în paralel - am avut pandemia, acum avem energia, inflaţia, războiul. Toate aceste crize s-au adunat şi, dacă acum UE nu acţionează, atunci când? Consiliul, adică partenerul nostru de negociere, spune că nu ar trebui să folosim aceşti bani, că dacă mai vine o criză ce facem? Eu spun invers, că trebuie să folosim aceşti bani acum ca să ajutăm oamenii să iasă din criză; nu le putem spune 'mai puneţi o geacă la iarnă şi asta este soluţia'. Noi trebuie să venim cu soluţii foarte clare'', a explicat co-raportorul PE în acest dosar.

Prin votul de miercuri, PE a stabilit nivelul global al creditelor de angajament pentru 2023 (angajamente de plată) la 187,3 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creştere de 1,7 miliarde de euro faţă de proiectul de buget propus de Comisie. Parlamentul a stabilit, de asemenea, nivelul global al creditelor de plată la 167,6 miliarde de euro.

Următoarea etapă în procedura pentru finalizarea bugetului UE pentru 2023 este o perioadă de trei săptămâni de discuţii de "conciliere" cu Consiliul UE, cu scopul de a ajunge la un acord, care trebuie apoi votat de PE şi semnat de preşedinta acestuia, Roberta Metsola.