PE FONDUL MĂSURILOR FISCALE ADOPTATE LA FINALUL LUI 2018 BT: "Urmează o deteriorare severă a performanţei financiare din bănci"

Analiştii din cadrul Băncii Transilvania atrag atenţia cu privire la perspectivele de deteriorare severă a performanţei financiare a sectorului bancar în perioada următoare (după nivelul record din 2018), pe fondul măsurilor anunţate la finalul anului trecut, dar şi a perspectivelor de continuare a procesului de consolidare bugetară.

Economiştii citaţi consideră că aceste decizii de taxare suplimentară a băncilor ar putea conduce la oportunităţi de consolidare, investiţii mai ridicate în digitalizare (mai ales că piaţa internă prezintă un potenţial ridicat) şi restructurarea modelului de business.

Analiştii BT arată, în cadrul ultimului raport: "Considerăm că principalii factori de risc pentru evoluţia sectorului bancar intern în trimestrele următoare constau în: climatul macro-financiar global (după ajustările bursiere severe din decembrie); mix-ul de politici economice, tensiunile publice şi contextul electoral intern; climatul regional. Provocările cu care se confruntă sectorul bancar din România pe termen scurt şi mediu: diversificarea surselor de venituri; expunerea ridicată pe datorie publică; continuarea procesului de consolidare; încorporarea Revoluţiei Digitale; contribuţia la dezvoltarea segmentului bancar de investiţii şi a pieţei de capital".

Specialiştii citaţi estimează: "Am revizuit prognozele privind evoluţia creditului neguvernamental şi depozitelor neguvernamentale pe termen scurt şi mediu prin încorporarea celor mai recente evoluţii macro-financiare (globale, europene şi interne), inclusiv a semnalelor recente din sfera politicii economice. În acest context, menţionăm măsurile fiscal-bugetare anunţate la final de 2018, inclusiv introducerea unei taxe speciale pe activele financiare ale sectorului bancar în funcţie de nivelul ROBOR (la 3 luni şi la şase luni):

‣ 0% pentru ROBOR sub 2%;

‣ 0,1% pentru ROBOR în intervalul (2%-2,5%);

‣ 0,2% pentru ROBOR în intervalul (2,5%-3%);

‣ 0,3% pentru ROBOR în intervalul (3%-3,5%);

‣ 0,4% pentru ROBOR în intervalul (3,5%-4%);

‣ 0,5% pentru ROBOR peste 4%.

Considerăm că aceste măsuri vor distorsiona evoluţiile pieţei creditului şi sectorului bancar, cu impact nefavorabil pentru climatul investiţional.

Prin urmare, am redus previziunile privind evoluţia pieţei creditului şi a dinamicii PIB pe termen mediu.

Conform scenariului actualizat, soldul mediu anual al creditului neguvernamental ar putea decelera de la 6,4% în 2018 (cel mai ridicat nivel din 2009) la 2,8% în 2019 şi 2,5% în 2020. O revigorare (accelerare la 2,7%) este prognozată pentru 2021, pe fondul disipării impactului acestor măsuri şI perspectivelor de intrare într-un nou ciclu economic.

Pentru depozitele neguvernamentale ne aşteptăm la continuarea tendinţei ascendente în trimestrele următoare, în contextul creşterii veniturilor populaţiei şi intensificării percepţiei de risc investiţional (inclusiv ca urmare a măsurilor anunţate pentru Pilonul 2 al Sistemului de Pensii). Astfel, soldul mediu anual al depozitelor neguvernamentale ar putea creşte cu ritmuri de 11% în 2018, 10,9% în 2019, 8,6% în 2020 şi 2021.

Prin urmare, raportul credite-depozite va continua tendinţa de scădere, până spre 60% la final de 2021".

Conform noilor prognoze, dinamica anuală a PIB-ului nostru ar putea decelera de la 7% în 2017 la 4% în 2018, respectiv 2,8% în acest an, evoluţie determinată de rebalansarea politicii economice interne şi de finalul ciclului post-criză extern, arată raportul BT, menţionând: "În acest context, subliniem faptul că în 2018 am asistat la normalizarea graduală a politicii monetare, iar pentru 2019 sunt semnale de consolidare fiscal-bugetară, după relaxarea din ultimii ani, care a determinat intensificarea deficitului (cu riscul depăşirii pragului de 3% din PIB, prevăzut în Pactul de Stabilitate şi Creştere).

Pe de altă parte, ne aşteptăm ca economia internă să accelereze gradual în 2020 (3,3% an/an) şi 2021 (3,7% an/an), în convergenţă spre ritmul potenţial, pe fondul redinamizării cererii interne, după ajustarea estimată în 2019.

La nivelul economiei financiare previzionăm continuarea tendinţei de creştere a costurilor de finanţare şi de depreciere a monedei naţionale pe termen mediu.

Considerăm că principalii factori de risc pentru dinamica economiei României pe termen scurt şi mediu sunt: evoluţiile macro-financiare globale/europene; deciziile de politică economică, tensiunile publice şi riscurile politice în context electoral 2019- 2020 pe plan intern; evoluţiile din pieţele internaţionale de materii prime; climatul regional".

Conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR) soldul creditului neguvernamental a crescut pentru a 11-a lună consecutiv în noiembrie, cu un ritm lunar de 0,4%, la 250,7 miliarde RON (nivel record), reiterează analiştii de la Banca Transilvania.

Şi tendinţa de creştere a depozitelor neguvernamentale a continuat, în noiembrie, pe fondul majorării veniturilor populaţiei, atitudinii investiţionale prudente a companiilor şi dinamicii ratelor de dobândă. Dinamica de la an la an a depozitelor neguvernamentale a accelerat de la 9,2% în octombrie la 10,9% în noiembrie.

Se evidenţiază creşterea depozitelor denominate în valută cu 13,1% an/an: componentele populaţie şi companii au urcat cu 16,9%, respectiv 4,8%.

Raportul credite-depozite a scăzut de la 78,6% în octombrie la 77,3% în noiembrie, cel mai redus nivel din februarie.

Pe segmentul RON, raportul credite-depozite s-a diminuat de la 77,8% în octombrie la 76,2% în noiembrie, cel mai redus nivel din iunie.

În dinamică de la an la an, raportul credite-depozite s-a diminuat cu 3,3 puncte procentuale în noiembrie, pe fondul ajustării componentei valutare cu 13,7 puncte procentuale, subliniază analiştii citaţi.

Statisticile BNR indică o evoluţie mixtă a marjelor nete de dobândă în sectorul bancar din România, în luna noiembrie: scădere la credite-depozite existente versus creştere la cele noi.

Economiştii Băncii Transilvania arată: "Considerăm că această evoluţie a fost determinată de încorporarea semnalelor de politică monetară (România şi Zona Euro), precum şi de acumularea de provocări şi incertitudini din sfera echilibrelor macroeconomice şi a politicii economice pe plan intern. Astfel, pe segmentul credite-depozite în sold în RON, marja netă de dobândă s-a redus cu şase puncte de bază lună/lună, la 6,81 puncte procentuale în noiembrie (minimul din iunie). Evoluţia a fost determinată de creşterea ratei de dobândă la depozite cu un ritm lunar de şase puncte bază la 2,51%.

Conform surselor citate, s-a identificat scăderea ratei creditelor neperformante cu 0,18 puncte procentuale lună/lună şi cu 2,26 puncte procentuale an/an la 5,38% în octombrie (nivelul minim din 2009).

Dinamica economiei mondiale s-a ameliorat uşor, în noiembrie, conform indicatorului PMI Compozit calculat de JPMorgan şi Markit Economics. Evoluţia a fost determinată de accelerarea serviciilor, în contextul Revoluţiei Digitale. Pe de altă parte, industria prelucrătoare a înregistrat în noiembrie cel mai slab ritm din toamna 2016.

Economia internă traversează un proces de decelerare şi se confruntă cu intensificarea dezechilibrelor macroeconomice, într-o perioadă în care ne îndreptăm spre finalul ciclului economic post-criză (global şi european). Pe pieţele financiare percepţia de risc s-a reintensificat recent, notându-se ajustări importante pe pieţele de acţiuni şi pe pieţele de materii prime.