PE FONDUL ZVONURILOR PRIVIND MĂSURILE GUVERNAMENTALE Blănculescu: "Investitorii încep să schimbe leii în valută, punând presiune pe curs"

Investitorii încep să-şi schimbe economiile din lei în valută, pe fondul zvonurilor din piaţă privind măsurile guvernamentale, iar acest lucru pune presiune pe cursul de schimb, ne-a spus analistul economic Ionel Blănculescu.

Afirmaţia domniei sale vine în contextul în care euro a atins, ieri, maximul din ultimii circa patru ani, înregistrând un curs de referinţă de 4,5512 lei, în creştere de la 4,5362 lei - valoarea pe care a avut-o marţi.

În opinia domnului Blănculescu, la baza acestei evoluţii este vorba de un cumul de factori - externi şi interni: "Cei externi ţin de Consiliul European şi de restructurarea UE într-o Europă cu două viteze. Estimările că aceste prezumţii s-ar putea îndeplini şi că România ar putea rămâne în liga a doua îi fac pe investitori să ia măsuri".

De asemenea, deja se vorbeşte foarte mult pe marginea politicii salariale, consideră analistul economic, apreciind: "Apar rumori pe acest subiect şi efectul se creează. Mişcările vin pe zvonuri, nu pe ştire.

Sunt prea multe discuţii fără temei, care îşi produc efectele, iar aceste numeroase zvonuri afectează cursul de schimb. În acest condiţii, investitorii încep, încet-încet, să schimbe leii în valută şi, astfel, se face presiune pe curs. Acestea sunt mişcări nevăzute care conduc la dezechilibre mari".

Ionel Blănculescu avertizează că, fără să aibă loc vreun eveniment important, este posibil să asistăm la dezechilibre şi mai mari.

În acelaşi timp, "se lucrează la erodarea unei baze - respectiv forţa de muncă", ne-a mai spus domnia sa, adăugând: "Această forţă de muncă de la noi nu mai este atât de ieftină. Atenţie! Suntem într-o perioadă în care putem pune semnul exclamării. Întotdeauna se acţionează pe zvonuri şi fiecare vorbă costă. Ne confruntăm cu un fenomen care este la început şi care trebuie stopat, într-un fel".

• Adrian Mitroi: "Volatilitatea cursului de schimb poate să fie o deversare de risc"

În opinia domnului Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale, volatilitatea cursului de schimb nu are o importanţă atât de mare ca economia reală.

"Efectul extrem de favorabil pe care îl are volatilitatea asupra unei economii funcţionale ca a noastră este un lucru firesc", a completat domnia sa, precizând: "Leul este un activ investiţional. Nu trebuie să aibă loc neapărat un eveniment major astfel încât leul să scadă. Volatilitatea cursului de schimb poate să fie o deversare de risc. Evident că vorbim de uşoare îngrijorări referitoare la buget şi la faptul că acesta nu ar fi bine constituit. Dar vorbim de diferenţe de deficit de la 3% la 4%, nu de la 7% la 8%, deci drobul de sare legat de cursul de schimb este deja învechit şi căutarea de corelaţii politice sunt irelevante".

Potrivit domnului Mitroi, fundamentală este crearea de joburi cu valoare adăugată importantă, imposibil de transportat în alte ţări, nu volatilitatea cursului: "Avem o economie rezilientă ce caută cu disperare locuri de muncă. Această volatilitate a cursului are un efect imunitar asupra organismului economic foarte bun, iar mişcările legate de curs nu trebuie să aibă neapărat cauzalităţi". Crearea de locuri de muncă este fundamentul după care economia operează, în prezent, ne-a mai spus Adrian Mitroi, menţionând că un alt motiv de uşoară îngrijorare este reprezentat de relaxarea fiscală într-un volum prea mare în acelaşi timp. Specialistul ne-a mai explicat: "Cred că economia este supradozată cu relaxare fiscală. Probabil că unele măsuri, bune de altfel, ar fi trebuit să fie presărate pe întreg anul, ca să vedem reacţia economiei la aceşti stimuli. Acum nu ne este clar la care dintre măsurile de relaxare fiscală reacţionează foarte bine economia".

În mod normal, politica monetară ar trebui să fie poziţionată invers faţă de cea fiscală, adică să fie o politică monetară restrictivă, potrivit domnului Mitroi, care opinează că, probabil, o parte din restrictivitatea monetară vine şi din volatilitatea cursului: "Un curs volatil pune sub semnul întrebării unele business-planuri bazate pe competitivitate monetară. Acestea, însă, sunt insuficient de robuste. Competitivitatea adevărată este crearea de joburi. Ca urmare a calităţii execrabile a infrastructurii, noi nu avem mobilitatea esenţială. Abia acum plătim preţul îngrozitor al inapetenţei clasei noastre politice pentru infrastructură.

Ţările sărace pe care noi le blamăm au o infrastructură impecabilă, în timp ce noi nu am votat pentru infrastructură niciodată".

În ultimii 20 de ani am avut o economie nominală, a debitorilor, iar acum am intrat în economia reală, a creditorilor, adică a investitorilor şi a deponenţilor la bănci, ne-a mai spus Adrian Mitroi. Domnia sa susţine că monedele reacţionează în general la economia reală, precizând: "O monedă care se depreciază este probabil nemulţumită de economia reală, nu de cea nominală.

Băncile nu mai finanţează economia reală. De aceea, politicienii trebuie aleşi după business-planul pe infrastructură".

În bătaia dintre clasa avută şi clasa săracă, cea care plăteşte nota de plată este clasa de mijloc, a concluzionat domnul Mitroi, subliniind: "Clasa săracă merge în paradis, clasa bogată merge în paradisuri fiscale şi clasa de mijloc merge la bancă".

• Ionuţ Dumitru: "Variaţia cursului nu este atât de mare"

Variaţia cursului de schimb între nivelul la care se stabilise, de circa 4,52 lei/euro, şi cel de ieri nu este atât de mare, ajunge la circa 0,5%, apreciază Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, care subliniază că nu a existat un eveniment deosebit care să fi contribuit la creşterea monedei europene.

Situaţia este legată mai puţin de evenimentele interne şi mai mult de cele externe, ne-au precizat unii specialişti din piaţa bancară, precizând că sunt declaraţii foarte clare din partea FED că politica monetară se va înăspri, acest lucru însemnând creşterea dobânzilor: "De câte ori cresc dobânzile, investitorii din toată lumea părăsesc corabia în care au navigat până acum şi se îndreaptă către SUA. Când dobânzile cresc, creşte şi profitul investitorilor. În acelaşi timp, în Europa se apropie o dezbatere importantă pe marginea propunerilor lui Juncker, la care vor participa inclusiv preşedinte şi premierul României".

Analiştii ING Bank subliniază, într-un raport: "Apetitul de cumpărare pentru euro/leu a continuat, iar perechea a găsit puţină rezistenţă chiar şi după ce s-a tranzacţionat peste nivelul maxim al zonei de echilibru a BNR, asa cum este ea percepută. Am observat anul acesta că guvernatorul BNR sugera că intervalul euro/lei s-a mutat puţin mai sus, de la 4,38 - 4,54 înainte".

Dolarul american a urcat şi el, ieri, în raport cu leul, de la 4,2906 lei la 4,3105 lei. Totodată, cursul francului elveţian a crescut la 4,2541 lei, de la 4,2296 lei.