English
Fondul Proprietatea (FP) a solicitat întrunirea acţionarilor Hidroelectrica în două adunări generale (AGA), pe data de 31 octombrie, pentru aprobarea trecerii la un sistem dualist de conducere în cadrul companiei şi pentru numirea membrilor în Consiliul de Supraveghere. FP propune instituirea conducerii dualiste după ieşirea din insolvenţă a Hidroelectrica.
Euro Insol, administratorul judiciar al producătorului de energie, a avizat convocatoarele AGA. Astfel, într-o AGA extraordinară, acţionarii Hidroelectrica sunt chemaţi să aprobe, printre altele, modificarea actului constitutiv al societăţii pentru instituirea conducerii dualiste.
Într-o AGA ordinară, FP propune numirea celor şapte membri în Consiliul de Supraveghere, stabilirea remuneraţiei acestora şi a mandatelor. Numele propuse în urma procedurii de recrutare a managerilor profesionişti sunt Bogdan Ciucu, Nick Curtis, Alin Andrei Hareţ, Marek Modecki, Trevor Murch şi Simon Wong.
• Remus Vulpescu, apreciat de FP
Potrivit documentelor publicate pe site-ul Hidroelectrica, FP solicită Ministerului Economiei şi OPSPI aplicarea metodei votului cumulativ în cazul numirii membrilor în Consiliul de Supraveghere. FP propune să fie reprezentat în consiliu de Remus Vulpescu şi Oana Truţă.
La data acestei adrese (1 octombrie), şeful OPSPI era chiar Remus Vulpescu, care mai are şi funcţia de administrator special la Hidroelectrica. În plus, raportul comitetului care a analizat CV-urile candidaţilor şi a propus o listă scurtă pentru Consiliul de Administraţie (CA) al Hidroelectrica (selecţia prin firma de recrutare a început înainte de intrarea în insolvenţă) este semnat de Remus Vulpescu şi Oana Truţă. Raportul amintit propune ca remuneraţie suma de 20.000 de euro pe an pentru membrii CA şi de 25.000 de euro pentru preşedintele CA.
Solicitaţi de ziarul BURSA să comenteze situaţia, reprezentanţii FP ne-au răspuns că nominalizarea lui Remus Vulpescu este în concordanţă cu Legea societăţilor comerciale şi nu reprezintă un conflict de interese. "Legea prevede că orice acţionar poate nominaliza persoane pentru Consiliul de Supraveghere atunci când AGA este convocată în vederea alegerii Consiliului de Supraveghere. Nominalizarea FP nu necesită aprobarea nimănui".
Oficialii FP ne-au mai spus că l-au propus pe Remus Vulpescu pentru poziţia de membru în cadrul Consiliului de Supraveghere datorită experienţei sale acumulate în ultimele luni în cadrul instituţiilor publice şi a companiilor de stat din România şi datorita cunoştintelor sale semnificative despre Hidroelectrica, operaţiunile acesteia, statutul actual în cadrul procedurii de insolvenţă şi perspectivele de dezvoltare. "Credem că prezenţa sa în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica va asigura o tranziţie lină atunci când compania va ieşi din insolvenţă şi va permite continuarea a tot ceea ce s-a obţinut pozitiv în această perioadă", mai spune sursa citată.
În vară, la Transelectrica, OPSPI şi FP au propus, tot într-o AGA, trecerea la sistemul dualist de conducere. În respectiva şedinţă AGA, reprezentantul OPSPI nu a participat, iar restul acţionarilor Transelectrica au dat o aprobare de principiu a trecerii la sistemul dualist de conducere. Un acţionar a contestat, recent, această AGA, iar instituirea sistemului dua-list a rămas "în aer" deocamdată.
Schimbarea sistemului de conducere a creat o furtună în Transelectrica şi o luptă aprigă între mai multe grupuri de interese. Unii afirma că nu este benefic acest sis-tem de conducere în societăţi strategice, care controlează siguranţa sistemului naţional, din cauza faptului că deciziile se iau greoi. Alţii susţin că, dimpotrivă, sistemul dualist este potrivit pentru companii mari întărind controlul asupra investiţiilor importante şi deciziilor strategice de dezvoltare.
Remus Borza, directorul Euro Insol, ne-a declarat: "Deocamdată Remus Vulpescu este în continuare administratorul special al Hidroelectrica. Nu am primit de la Minis-terul Economiei o informare că va fi schimbat. Personal, cred că este bine ca ministerul să nu-l schimbe pe domnul Vulpescu din această funcţie. Domnia sa cunoaşte îndeaproape procesul de insolvenţă al Hidroelectrica, proiectul de restucturare a companiei şi este cel care a avut curajul demarării insolvenţei pentru decăpuşarea societăţii. Insolvenţa a fost controversată la început dar acum tot mai mulţi contestatari văd beneficiile procesului prin care am scăpat societatea de contractele păguboase".
• Acţionarii vor decide dacă cer socoteală în instanţă foştilor directori
Fondul Proprietatea (FP) cere ac-ţionarilor Hidroelectrica să aprobe iniţierea, în instanţă, a unor acţiuni în răspundere pentru daunele produse societăţii de către foştii directori generali, Traian Oprea, Mihai David şi Constantin Trihenea. Fondul cere recuperarea acestor daunelor cauzate de companie în urma încheierii contractelor directe dintre Hidroelectrica şi Termoelectrica, Nuclearelectrica, Consiliul Local Braşov, CET Braşov, Electrica şi complexurile energetice din Valea Oltului. În cadrul acestor contracte, societatea a cumpărat energie scumpă pentru a o vinde ieftin.
COMUNICAT DE PRESA 03.10.2012
• Ref: Atac concertat al "băieţilor deştepţi" pe Hidroelectrica
Azi, 4 octombrie 2012 Curtea de Apel Bucureşti va judeca recursurile formulate de Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie şi Hidrosind împotriva hotărârii de deschidere a procedurii insolvenţei Hidroelectrica pronunţată de către Tribunalul Bucureşti în data de 20 iunie 2012.
Decizia Tribunalului Bucureşti de deschidere a procedurii insolvenţei Hidroelectrica este criticată în principal pe considerente de ordin procedural, dar se încearcă şi acreditarea ideii ca societatea nu ar fi în insolvenţă şi că scopul deschiderii procedurii ar fi fost doar denunţarea contractelor încheiate cu "băieţii deştepţi".
Aceste susţineri sunt contrazise de concluziile Raportului asupra cauzelor şi împrejurărilor insolvenţei Hidroelectrica întocmit de administratorul judiciar Euro Insol şi de tabelul preliminar al creanţelor, în care sunt înregistraţi 381de creditori cu o valoare totală a creanţelor solicitate de 5,49 miliarde lei, din care 3,5 miliarde lei admise, 0,8 miliarde lei admise sub condiţie şi 1,1 miliarde lei respinse.
Raportul reprezintă o radiografie detaliată şi obiectivă a evoluţiei societăţii în ultimii 3 ani de zile şi identifică nouă cauze care au generat insolvenţa Hidroelectrica: contractele de furnizare energie electrică către "băieţii deştepţi", cumpărarea de energie electrică de la producătorii termo şi revânzarea acesteia sub preţul de achiziţie, creşterea preţului apei uzinate de peste 4 ori într-un singur an, contracte păguboase de mentenanţă încheiate cu Hidroservurile, managementul defectuos, seceta prelungită, nesustenabilitatea contractului colectiv de muncă raportată la indicatorii economico-financiari ai societăţii, vânzarea de energie electrică în piaţa reglementată sub preţul de cost şi derularea unor proiecte de investiţii cu componenţă energetică secundară. Aceste cauze au provocat doar în ultimii ani pierderi pentru Hidroelectrica de peste 2 miliarde euro.
Se pare însă că "băieţii deştepţi" utilizează nu numai căile de atac permise de lege, ci şi diverse tertipuri avocăţeşti şi procedurale pentru a-şi proteja interesele şi câştigurile exorbitante pe care le obţineau din contractele bilaterale, anterior denunţării lor de către administratorul judiciar.
Astfel, Alpiq RomIndustries şi Alpiq RomEnergie au formulat o serie de cereri de strămutare a dosarului de insolvenţă la Înalta Curte de Casaţie şi Jusţiei încercând să obţină strămutarea dosarului de pe rolul Tribunalului Bucureşti pe rolul unei alte instanţe din ţară. Conform informaţiilor de pe portalul Înaltei Curţi, pe rolul instanţei sunt înregistrate patru astfel de dosare, în care apar aceleaşi părţi şi care au acelaşi obiect. Având în vedere identitatea de obiect, cauza şi părţi, cele patru cereri trebuiau conexate într-un singur dosar. Surprinzător, s-au format patru dosare cu termene de judecată în patru zile diferite: 10, 11, 16 şi 18 octombrie 2012. Raţiunea pentru care s-au format un număr de patru dosare cu termene de judecată la date diferite în condiţiile în care se cere strămutarea unui singur dosar şi anume acela al insolvenţei Hidroelectrica este probabil aceea de a-şi maximiza şansele, având în vedere că fiecare dosar va fi soluţionat de un alt magistrat. Totodată, cele două Alpiq-uri au formulat în fiecare dintre dosarele de strămutare şi cereri de suspendare a procedurii insolvenţei Hidroelectrica până la soluţionarea cererilor de strămutare, cereri ce au fost respinse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În situaţia în care Curtea de Apel Bucureşti va admite recursurile "băieţilor deştepţi", hotărârea de deschidere a insolvenţei Hidroelectrica va fi anulată, cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia anterioară, deci a reactivării contractelor bilaterale încheiate cu cei zece traderi. Având în vedere că la 20 iunie 2012 obligaţiile contractuale asumate de Hidroelectrica totalizau 19,8 TWh şi că producţia din 2012 nu va depăşi 12 TWh, în condiţiile de secetă prelungită, societatea va fi în imposibilitate de a-şi îndeplini obligaţiile contractuale, cu consecinţa intrării în faliment.
Reamintim că Alpiq RomEnergie şi Alpiq RomIndustries sunt două societăţi care aveau încheiate cu Hidroelectrica contracte de furnizare energie electrică, la preţuri net inferioare preţului pieţei, prelungite până în 2018. În timp ce Hidroelectrica a înregistrat o pierdere de 109 milioane lei în 2011, firmele Alpiq au realizat în 2011 un profit de peste 43 milioane lei cu numai 12 angajaţi.
Diferenţa dintre preţul de cost al MWh produs de Hidroelectrica şi preţul pieţei era transferată ca profit în conturile traderilor în timp ce Hidroelectrica acumula datorii de peste 1 miliard euro. Doar din derularea celor două contracte cu Alpiq, Hidroelectrica a înregistrat o pierdere de peste 850 milioane lei.
ADMINISTRATOR JUDICIAR al HIDROELECTRICA SA
EURO-Insol SPRL
Prin practician coordonator Av. Dr. Remus Adrian BORZA
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de Observator în data de 04.10.2012, 07:02)
Nu vreau sa fiu Gica-Contra, dar cred ca a devenit o moda aceasta conducere dualista la entitatile la care statul este actionar majoritar. Partea mai putin vizibila a fenomenului este ca la fiecare dintre aceste entitati, numarul celor care primesc lunar indemnizatii de cateva ori mai mari decat salariul sefului statului ajunge si la 12, 14 !
Nu pun la indoiala profesionalismul celor numiti in aceste functii ( desi trebuie remarcate "permutarile" care au loc cu prilejul fiecarei schimbari politice ), dar cred totusi ca sunt cam multi. Cat despre decalajele salariale, mai bine nu vorbim.