PE TRONSONUL ORĂŞTIE-SIBIU, Buldozerele sunt gata să calce, din nou, peste istorie

• Paul Damian, Muzeul Naţional de Istorie: "Finanţarea cercetărilor de către constructor a reprezentat o oportunitate"

• ONG-ul "România Vie": "Aşezarea romană de la Şibot va fi distrusă zilele acestea"

Situri de cea mai mare importanţă sunt descărcate arheologic în mare viteză şi apoi distruse cu buldozerele, pe traseul A1, în secţiunea Sibiu-Nădlac, pentru ca în locul lor să fie construite fundaţiile autostrăzii, ne-au declarat reprezentanţii ONG-ului "România Vie".

Activiştii susţin că, zilele aces­tea, buldozerele vor trece şi peste aşezarea romană de la Şibot, în plin proces de cercetare, de pe tronsonul Orăştie -Sibiu, după ce anterior au trecut peste Tărtăria şi oraşul preistoric de la Turdaş.

Aceştia propun devierea lucrărilor autostrăzii sau înălţarea sa pe viaducte, în zonele unde mai pot fi salvate aşezările descoperite, care nu au fost încă distruse.

Alexandru Surcel, preşedintele ONG-ului "România Vie", ne-a declarat: "Deja am depus o petiţie cu cerere de audienţă în acest sens la Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Încă de luni, am organizat acţiuni de protest în jurul clădirii monumentale care adăposteşte Biblioteca Naţională şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional din Bucureşti. Petitiţia a fost, însă, direcţionată către directorul Muzeului Brukenthal din Sibiu, Sabin Luca, membru al Comisiei Naţionale de Arheologie".

Reprezentantul ONG-ului a ţinut să precizeze că nu se opune cercetării arheologice: "Îi recunoaştem importanţa. Nu ne opunem nici construcţiei de autostrăzi de care ţara noastră are nevoie ca de aer. Suntem, însă, împotriva dis­trugerii unor vestigii care ar putea fi conservate şi valorificate, exis­tând şi soluţii tehnice în acest sens.

Noi nu vrem să ne batem cu arheologii, noi avem o problemă cu Guvernul".

Activiştii spun că aşezarea de la Şibot, aflată în pericol de distrugere, este foarte bine conservată, până şi la nivel de pavimente: "Autostrada urmează să treacă fix peste aceasta. Am aflat că ruinele nu vor fi îngropate în fundaţia autostrăzii, ci < rase > cu buldozerul, până la stratul de lut galben. Cerem minis­trului Culturii, Puiu Haşotti, să ia măsuri pentru salvarea şi conservarea siturilor arheologice şi modificarea proiectului autostrăzii, astfel încât acestea să fie protejate, fie prin devieri de câţiva metri ale traseului autostrăzii, fie prin ridicarea acesteia pe viaducte. Mai cerem, de asemenea, începerea demersurilor pentru declararea ca patrimoniu UNESCO a celor mai importante situri neolitice şi eneolitice din România, având în vedere magnitudinea civilizaţiei care a înflorit în sud-estul şi centrul Europei, inclusiv la noi, în acea perioadă (cunoscută şi sub denumirile generice de Old Europe Civ­ilization sau Old Danube Civili­zation)".

• Muzeul Naţional de Istorie, gata să încheie cercetările arheologice

Muzeul Naţional de Istorie a României (Bucureşti) va finaliza, în câteva zile, cercetările arheologice care i-au fost alocate în perimetrul Sibiu-Orăştie, începute acum circa şapte luni, a declarat, pentru ziarul "BURSA", Paul Damian, directorul adjunct al instituţiei.

Din cele 11 situri alocate spre studiere Muzeului Naţonal de Istorie, pe parcursul a 24 de kilometri, arheologii mai trebuie să finalizeze cercetările doar pentru situl Şibot 3, aflat pe malul drept al râului Cugir.

Situl a dezvăluit o aşezare romană, probabil un sat, unde arheologii au descoperit şi o necropolă.

Paul Damian ne-a explicat: "Aşezarea datează din epoca romană, cel mai probabil din secolul al doilea, întemeiată probabil imediat după cucerirea Daciei de romani, fiind poziţionată pe vestitul drum care leagă Sarmizegetusa de anticul Apulum, actualul oraş Alba Iulia. Cea mai mai mare parte din acest sit este afectată de lucrările autostrăzii, de-a lungul căreia au fost descoperite mai multe aşezări. Una dintre cele mai importante este Şibot 3".

Reprezentantul muzeului va propune constructorului autostrăzii păstrarea unor părţi din aşezare prin sigilarea lor cu pământ, urmând ca autostrada să se des­făşoare peste ele.

"Ar rămâne ca o relicvă în pământ, pe care urmaşii noştri ar putea să o acceseze, în baza consemnărilor noastre, când autostrada nu va mai fi", afirmă Paul Damian, sceptic că ar fi posibilă devierea lucrărilor.

Istoricul spune că, dacă soluţia sigilării nu va fi posibilă, aşezarea va fi distrusă. Singurele mărturii care vor rămâne posterităţii vor fi consemnările făcute de arheologi - fotografii (inclusiv din avion), desene, schiţe, studii de arhitectură, mărturii în scris ("salvarea prin înregistrare") - şi piesele descoperite -fragmente ceramice, monede, fibule, unelte din fier şi bronz, fragmente din cuptoare de ars ceramica - care vor fi expuse în Muzeul Naţional de Istorie a Româ­niei.

"Aşezarea de la Şibot 3 indică un sat meşteşugăresc, care deservea zonele din jur", explică Paul Damian, adăugând că este pentru prima dată când are loc o cercetare de asemenea amploare a unui sat din Dacia Romană, la care au contribuit 10-15 arheologi.

Domnia sa admite că fondurile alocate cercetărilor arheologice din ţara noastră sunt foarte mici, astfel că finanţarea venită, cu aceas­tă ocazie, din partea constructorului autostrăzii a fost o oportunitate.