Penitenciarul Unguriu, o investiţie de 65 milioane de euro - în linie dreaptă

Construcţia penitenciarului de la Unguriu, judeţul Buzău, a intrat în linie dreaptă şi urmează să fie gata în 2027. Amplasamentul pe care urmează să fie realizată investiţia, respectiv o suprafaţă de peste 11.000 de metri pătraţi unde în prezent se află clădirile unei foste unităţi militare, a fost predat astăzi, 7 februarie, de către i constructorului, moment la care a fost prezent şi ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu.

Penitenciarul de la Unguriu este singura unitate de detenţie realizată de la zero, în ultimii 20 de ani, şi va fi cel mai modern din România. Asta datorită condiţiilor de cazare ce vor fi oferite deţinuţilor, care vor depăşi chiar şi standardele impuse de Uniunea Europeană.

"Unguriu este locul în care, după 20 de ani, se construieşte ceva de la zero în sistemul penitenciar românesc. Acest penitenciar este emblematic pentru infrastructura sistemului de justiţie din România, pentru că avem nişte obligaţii pe care, la un moment dat, va trebui să le respectăm, nu doar la nivel european, dar şi faţă de tot ce înseamnă cetăţean al României. Aici vor fi 900 de locuri de cazare, dintre care 800 în regim semi-deschis şi 100 în regim deschis. Dar elementul pe care vreau să vi-l prezint este că vor fi cu 4 metri pătraţi pentru fiecare deţinut. Memorandumul ne obligă la 3 metri pătraţi. Vom avea condiţii peste standardele europene la Buzău pentru cei care vor fi deţinuţi şi, de azi încolo, tot ce vom construi în sistem penitenciar va fi la standarde europene, pentru că statul român înţelege exact care sunt rigorile şi ce trebuie să facem", a declarant Alina Gorghiu, ministrul Justiţiei.

Mai mult decât atât, penitenciarul de la Buzău va aduce o premieră şi în ceea ce priveşte regimul de detenţie în România. Este vorba despre amenajarea unui pavilion în premieră, numit "libertate absolută". Clădirea va fi construită în exteriorul penitenciarului şi aici vor fi cazaţi deţinuţii aflaţi în perioada de pregătire pentru libertate.

"O componentă de absolută noutate va fi reprezentată de pavilionul «libertate asumată» (plasat în exteriorul penitenciarului), cu o capacitate de 16 locuri, pentru detinuţii din regimul deschis, aflaţi în perioada de pregătire pentru liberare. Spaţiul va include patru dormitoare, prevăzute cu grupuri sanitare proprii, inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi, o sală pentru activităţi ocupaţionale, o sală multifuncţională, bucătărie şi spaţiu de depozitare alimente, spălătorie, curte de plimbare, birou pentru personal. Zona de zi va dispune de o sală multifuncţională, o sală de activităţi, o bucătarie dotată şi echipată corespunzător, un birou pentru personal si o spălătorie cu uscătorie", informează beneficiarul lucrării.

Potrivit directorului general al Administraţiei Penitenciarelor din România, chestor de politie penitenciară dr. Dan Halchin, acest regim de detenţie nu există în ţara noastră, însă este necesar pentru a testa dacă va funcţiona în economia gradului de recidivă a deţinuţilor.

"Avem 900 de locuri aici - 800 sunt pentru regim semi-deschis, 100 vor fi pentru regim deschis. Această categorie va beneficia de două pavilioane şi noutatea o reprezintă faptul că unul dintre aceste pavilioane va fi în exteriorul penitenciarului. Practic, se va crea un mecanism prin care persoanele private de libertate în proximitatea eliberării să fie cât mai puţin supravegheate şi să îşi gestioneze viaţa aproape în totalitate singure până la momentul la care vor fi eliberate", a declarat directorul general ANP, chestor de politie penitenciară dr. Dan Halcin.

O altă componentă importantă pentru deţinuţi va fi pavilionul "Vizite", inclusiv cu spaţii pentru vizite cu apărătorul, spaţii de tipul mama şi copilul, spaţiu vizite de tip părinte - un copil şi spaţii pentru vizite conjugale", se arată în proiect.

În total, penitenciarul va avea 12 pavilioane de detenţie interioare şi unul exterior, astfel 10 pavilioane vor fi pentru deţinuţii din regim semideschis, a câte 80 de locuri de detenţie fiecare (câte 4 camere pe nivel). Suprafaţa construită depăşeşte 11.000 de metri pătraţi.

Construcţia ar trebui să dureze 48 de luni, însă astăzi, la preluarea amplasamentului, constructorul a promis că va încerca nu doar să se încadreze în termen, ci chiar să închidă mai repede şantierul. De altfel, primele două utilaje au fost aduse în curtea viitorului penitenciar şi urmează etapele premergătoare începerii lucrărilor.

"Pentru realizarea investiţiei, s-a optat pentru varianta "intervenţii ponderate", respectiv reabilitare parţial construcţii existente + demolare şi constructii noi", spune constructorul.

Terenul pe care se va construi penitenciarul este cel al unei foste unităţi militare, înfintată în anii 1950-1954. Valoarea totală a investiţiei este de aproximativ de 65 de milioane de euro.

"Conceptual, primele demersuri în vederea construirii obiectivului de investiţii Penitenciar UNGURIU au fost initiate în anul 2017, prin preluarea locaţiei necesare de la Ministerul Apărării Naţionale, prin Hotărârea Guvern nr. 791/2017. Ulterior, în perioada anilor 2017 - 2019, au fost realizate demersuri subsecvente hotărârii de guvern menţionate, care s-au finalizat la data de 29.05.2019 cu semnarea, la nivelul Ministerului Finanţelor Publice, a Memorandum-ului privind aprobarea raportului negocierii Acordului-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei privind contractarea unui împrumut în vederea sprijinirii proiectului privind Modernizarea infrastructurii Judiciare în România (Legea nr. 90/2020). Acordul de împrumut vizează, printre altele: construirea unui penitenciar având 1.000 de locuri de detenţie la standardul european de 4 m²/loc, în localitatea Berceni, judetul Prahova; construirea unui penitenciar având 900 de locuri de detenţie la standardul european de 4 m²/loc, în localitatea Unguriu, judetul Buzău", informează beneficiarul investiţiei.

România are 24.000 de deţinuţi

Alina Gorghiu a anunţat că România are circa 24.000 de deţinuţi , iar gradul de ocupare în penitenciare este unul ridicat.

"Condiţiile s-au îmbunătăţit foarte mult în ultimii ani. În ultimii doi ani, mai bine de 2.000 de locuri de detenţie au fost lucrate, construite, modernizate, dinte care cred că 1282 în anul 2023. Sunt eforturi constate pe care le facem, eforturi, repet, financiare pe care le facem. Sunt consecinţe importante ca urmare a acestor investiţii. Ştiţi că mulţi dintre cei care fug din România, persoane condamnate, şi se duc în alte state, primul lucru pe care îl invocă în instanţele respective atunci când sunt prinşi este reprezentat de condiţiile proaste din penitenciarele româneşti. ANP şi Ministerul Justiţiei de fiecare dată comunică îmbunătăţirile din acest sistem. Avem şi un memorandum prin care România s-a obligat să îmbunătăţească aceste condiţii", a explicat Alina Gorghiu.

Prin construirea penitenciarului se urmăreşte creşterea capacităţii de cazare a sistemului penitenciar cu 900 de locuri de deţinere pentru cazarea deţinuţilor repartizaţi în regim semideschis şi deschis.

"Deşi începând cu anul 2012, statul român, prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor, a depus eforturi investiţionale pentru extinderea capacităţii de cazare, spaţiile de detenţie au ramas insuficiente în raport cu populaţia penitenciară, sistemul confruntându-se, în prezent, cu un deficit general de 3.297 locuri de deţinere şi un indice de ocupare de 116.72%. Astfel, prin crearea celor 900 de noi locuri de cazare, capacitatea de cazare pentru regimul semideschis a celor cinci unităţi penitenciare din regiunea de est a ţării (Botoşani, Vaslui, Brăila, Constanţa Poarta Albă, Tulcea) va creşte la 2.723 de locuri, iar indicele mediu de ocupare, aferent regimului semideschis din cele cinci unităţi penitenciare, va scădea, astfel, cu 46,62%, ajungând la 94,38%", informează beneficiarul.

De asemenea, noul loc de deţinere va avea un impact considerabil asupra accelerării procesului de îmbunătăţire a condiţilor de cazare pentru regiunea de est a ţării, prin posibilitatea preluări deţinuţilor din penitenciarele Brăila, Tulcea, Focşani şi Constanţa Poarta Albă (unităţi vechi supraaglomerate, cu infrastructură depăşită) şi cazarea acestora în spaţii adecvate.