PENTRU A PATRA LUNĂ CONSECUTIV BNR nu a cumpărat titluri de stat din piaţa secundară, în decembrie

Banca Naţională a României (BNR) nu a cumpărat nici în luna decembrie titluri de stat în lei din piaţa secundară, potrivit raportul statistic publicat de către banca centrală, în condiţiile în care lichiditatea a continuat să se îmbunătăţească după deficitul de 0,6 miliarde de lei din noiembrie şi cel de 3,4 miliarde de lei din octombrie. Împrumuturile de la BNR prin operaţiuni bilaterale repo, prin care BNR injectează lichiditate în sistemul bancar la dobânda de 1,5%, au scăzut de la 2,6 miliarde de lei în noiembrie la o medie zilnică de 2,19 miliarde de lei, al doilea cel mai ridicat nivel din luna august încoace. În luna septembrie deficitul de lichiditate se redusese la 668 miliarde de lei.

Prin facilitatea permanentă de credit Lombard, pe o zi, pusă la dispoziţie de BNR băncilor care nu găsesc bani în piaţa interbancară şi au deficit la sfârşitul zilei, suma împrumutată în decembrie a fost de doar 32,1 milioane de lei, minimul anual, în scădere de la 101,4 milioane de lei în noiembrie şi de la 2,32 miliarde de lei în octombrie în medie zilnică. Dobânda la Lombard este de 2% pentru bănci. Al doilea maxim pe Lombard a fost în aprilie, lună în care împrumuturile de urgenţă acordate de BNR băncilor au fost de 1,64 miliarde de lei, iar cele prin repo de 13,6 miliarde de lei.

Sumele depuse la BNR de băncile cu exces de fonduri au scăzut uşor după maximul ultimelor 12 luni din noiembrie, coborând în ultima lună din 2020 la 1,66 miliarde de lei de la 2,11 miliarde de lei. În octombrie, sumele depuse de bănci la BNR prin facilitatea de depozit s-au situat la 105,8 milioane de lei.

Explicaţia pentru îmbunătăţirea lichidităţii din noiembrie şi decembrie este plata de către stat a 9,3 miliarde de lei în contul unor obligaţiuni de stat în lei care au ajuns la scadenţă în finalul lunii octombrie. Octombrie a fost prima lună din ultima jumătate de an în care MFP a furnizat lichiditate în piaţă prin emisiunea netă de obligaţiuni.

De asemenea, decembrie a fost a patra lună din ultimele nouă în care Banca Naţională nu a mai tipărit lei prin achiziţia de titluri de stat din piaţa secundară, după ce în perioada aprilie-august stocul titlurilor de stat în monedă naţională cumpărate de BNR ajunseseră la 5,28 miliarde de lei. Minuta ultimei şedinţe de politică monetară a BNR, din 12 noiembrie, nu mai face nicio referire la posibile achiziţii de titluri de stat din piaţa secundară de către banca centrală, ceea ce indică că banca naţională nu va mai recurge la acest mecanism decât în situaţii mai extreme de deteriorare.

În orice caz, îmbunătăţirea lichidităţii a continuat şi în debutul anului 2021 cu trecerea pe surplus de lichiditate în prima săptămână din ianuarie, fapt ce reiese şi din evoluţia cotaţiilor ROBOR: indicele pe 3 luni a corobât cu 12% într-o singură săptămână la 1,79%. Cotaţiile ROBOR au continuat până săptămâna trecută să se situeze la peste 2%, în ciuda scăderii ratei de dobândă de către BNR la 1,50% în a doua jumătate a anului 2020.

Scăderea cotaţiilor ROBOR a venit şi în contextul publicării unui indice IRCC (care se ia în calcul pentru creditele acordate ulterior lunii mai 2019) mult mai mic faţă de trimestrul anterior - 1,88% faţă de 2,17%.

"Scăderea indicelui pieţei monetare, ROBOR, este în primul rând o consecinţă a îmbunătăţirii lichidităţii interbancare. De asemenea, mai este vorba şi de percepţia investitorilor, care s-a îmbunătăţit vizibil în ultima perioadă. Evoluţiile recente sunt, însă, şi o recunoaştere din partea pieţei a faptului că tensiunile ridicate de anul trecut s-au redus simţitor. Au fost 5 zile de scăderi consecutive în care ROBOR la 3 luni a întregistrat valori mai reduse, scăzând de la 2,03% la 1,79%. În aceaşi perioadă, ROBOR overnight, rata la care se împrumută băncile între ele pentru o zi, a scăzut de la 1,63% la 1,14%", a declarat Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), pentru Agerpres.

Popa a mai adăugat: "Mai trebuie menţionat că, în ultima perioadă, nivelul ROBOR a fost în imediata apropiere a nivelului facilităţii de credit, rata de dobândă cu care BNR împrumută lei băncilor comerciale, de 2%. Revenirea sub acest nivel, în interiorul coridorului de plus/minus 0.5 puncte procentuale în jurul ratei de dobândă de politică monetară arată ca piaţa funcţionează bine".

Deficitul de lichiditate al sistemului bancar faţă de BNR a uşurat băncii centrale controlul dobânzilor şi a fluctuaţiilor din piaţa valutară.

Pentru anul 2021, Guvernul de coaliţie ţinteşte un deficit bugetar de circa 7% din PIB, a cărei finanţare ar fi asigurată, conform declaraţiilor din decembrie ale acum prim-ministrului Florin Cîţu, în proporţie de 30-40%. În 2020 necesarul de finanţare (deficit bugetar + sume pentru rostogolirea datoriei publice) a fost unul record, de 146 miliarde de lei. Un deficit de 7% implică împrumuturi de peste 70 de miliarde de lei în 2021 (de la împrumuturi de circa 96 miliarde pentru deficit în 2020) şi probabil circa 45-50 de miliarde împrumuturi adiţionale pentru finanţarea datoriei din trecut.

Undeva la o treime din toate cheltuielile statului s-au realizat din împrumuturi în 2020, asta atât din cauza crizei sanitare şi economice cât şi din cauza structurii rigide a bugetului de stat care este acoperit în proporţie de 80% de cheltuielile cu salariile din sectorul public şi cheltuielile cu asistenţa socială (în mare parte pensii).