PENTRU A ŞASEA LUNĂ CONSECUTIV BNR nu a cumpărat titluri de stat din piaţa secundară, în februarie

Banca Naţională a României (BNR) nu a cumpărat nici în luna februarie titluri de stat în lei din piaţa secundară, potrivit raportul statistic publicat de către banca centrală, în condiţiile în care sectorul bancar a rămas pe o poziţie de surplus de lichiditate luna trecută după ce a trecut pe excedent în ianuarie pentru prima dată dată de la debutul crizei sanitare şi economice Covid-19. Deficitul de lichiditate al sistemului bancar faţă de BNR a fost constant în ultimele două luni din 2020, la circa -0,6 miliarde de lei, iar surplusul din ianuarie a fost de 8,3 miliarde de lei.

Luna februarie a reprezentat de asemenea a doua lună din ultimele 12 în care Banca Naţională nu a injectat lichiditate prin operaţiunile bilaterale repo, un semn pozitiv, după ce în decembrie împrumuturile bilaterale de la BNR scăzuseră la 2,19 miliarde de lei în medie zilnică de la 2,6 miliarde de lei în noiembrie. Revenirea pe surplus a poziţiei de lichiditate a permis în ianuarie reducerea dobânzilor din piaţă şi scăderea randamentelor de împrumut ale statului, reduceri asistate de banca centrală prin scăderea dobânzilor în şedinţa din 15 ianuarie. Din 11 februarie însă costurile de finanţare ale statului au revenit pe o tendinţă de creştere în contextul recalibrării aşteptărilor privind evoluţia economică atât pe plan intern cât şi pe plan extern. Cotaţiile ROBOR au început şi ele să urce uşor în ultima săptămână.

Prin facilitatea permanentă de credit Lombard, pe o zi, pusă la dispoziţie de BNR băncilor care nu găsesc bani în piaţa interbancară şi au deficit la sfârşitul zilei, suma împrumutată în februarie a fost de 43,9 milioane de lei, în scădere de la 79,4 milioane de lei în ianuarie. Maximul anual pe Lombard, unde dobânda este de 1,75% pentru bănci, a fost în octombrie, de 2,32 miliarde de lei. Al doilea maxim pe Lombard a fost în aprilie, lună în care împrumuturile de urgenţă acordate de BNR băncilor au fost de 1,64 miliarde de lei, iar cele prin repo de 13,6 miliarde de lei.

Sumele depuse la BNR de băncile cu exces de fonduri au scăzut puternic în a doua lună din 2021 după maximul ultimelor cel puţin 12 luni din ianuarie, la 1,3 miliarde de lei de la 8,41 miliarde de lei.

Poziţia de lichiditate a sistemului bancar este de aşteptat să continue să se îmbunătăţească în martie în condiţiile în care pe 22 martie ajunge la scadenţă o obligaţiune a Ministerului de Finanţe de 9,1 miliarde lei.

De asemenea, februarie a fost a şasea lună din ultimele 11 în care Banca Naţională nu a mai tipărit lei prin achiziţia de titluri de stat din piaţa secundară, după ce în perioada aprilie-august stocul titlurilor de stat în monedă naţională cumpărate de BNR ajunseseră la 5,28 miliarde de lei. În minuta din ultimele două şedinţe de politică monetară ale BNR, din 12 noiembrie 2020 şi 15 ianuarie 2021, nu se mai face nicio referire la posibile achiziţii de titluri de stat din piaţa secundară de către banca centrală, ceea ce indică că banca naţională nu va mai recurge la acest mecanism decât în situaţii mai extreme de deteriorare.

De menţionat că rata de dobândă pe 10 ani a României a revenit uşor pe creştere vineri după temporizarea variaţiilor de pe curba randamentelor în lei în restul săptămânii, evoluţie în ton cu cele din pieţele internaţionale. Scadenţa pe 10 ani a urcat astfel la 3,39% după ce se stabilizase la 3,2%, la maximele ultimelor 3 luni.

Analiştii BT Asset Management notează într-un raport: "Yield-urile scurte pe 2 ani stagnează în zona de 2,0% - cu 15 puncte de bază peste minimele anului. Imaginea curentă de ansamblu pe randamentele la titlurile de stat în lei: semnificativ sub nivelurile din urmă cu 12 luni (-100 puncte de bază pe 2 ani, sau -50 puncte de bază pe 10 ani). Preţurile bondurilor suverane în moneda locală (sub formă de indice) au crescut în acest an cu +0,4% (total return), o diferenţă semnificativă faţă de total return de -2,0% ytd mediu pe indici similari în monedele locale din regiunea Central and Eastern Europe (CEE). Mişcări adverse similare de yield-uri în ultima lună pot fi sesizate şi pe Polonia, Cehia şi Ungaria (medie +35 puncte de bază în sus pe scadenţa de 10 ani vs. +55 puncte de bază pe RO). Randamentele medii pe cele 3 suverane din CEE în monedele locale (pe 10 ani) se situează la 2,0% - o primă semnificativă faţă de RO la 10 ani, inclusiv în condiţiile în care inflaţia core armonizată este aproape dublă în CEE (3,5% medie vs. 1,8% RO în ianuarie). Yield-urile lungi reale în CEE sunt de -150 puncte de bază comparativ cu +150 puncte de bază yield-uri reale pe RO 10y. Problemele de disciplină fiscal-bugetară în acest ciclu macro nu reprezintă doar o variabilă locală - Polonia, Cehia şi Ungaria sunt anticipate cu deficite medii de -4% spre -5% din PIB în 2021/22 vs. -6% în România".

Calendarul economic al acestei săptămâni include rata inflaţiei pentru luna februarie, comenzile noi în industria prelucrătoare, PIB-ul şi componentele în trimestrul al patrulea 2020, producţia industrială, balanţa comercială cu bunuri şi salariul mediu net. Componentele creşterii PIB de 5,3% din trimestrul al patrulea vor fi publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică. Rata inflaţiei a venit în ianuarie la 2,99%, în creştere puternică pe fondul scumpirii facturii la electricitate cu 18,18% ca urmare a liberalizării pieţei de energie. Este aşteptată o scădere aici ca urmare a includerii în facturi a unor discount-uri convenite de furnizori cu autorităţi.

Totodată, săptămâna aceasta, Ministerul de Finanţe a programat trei licitaţii de titluri de stat pe piaţa internă: una cu certificate pe 12 luni în volum de 400 milioane de lei şi două cu titluri scadente în iunie 2026 şi noiembrie 2024 în volum de 460 milioane de lei fiecare.