PENTRU NEAPLICAREA NORMELOR PRIVIND COMBATEREA SPĂLĂRII BANILOR, România trimisă în faţa Curţii de Justiţie a UE

Actualizare MAE: Precizări privin prevenirea sistemului financiar

Decizia Comisiei Europene de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în cauza 2017/0417 - procedură de infringement referitoare la netranspunerea Directivei 2015/849/UE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE şi a Directivei 2006/70/CE - este un act procedural standard, realizat în cazurile în care un stat membru nu notifică instituţiei europene, în termen, actul normativ naţional care transpune, integral, actul legislativ european, conform comunicatului remis redacţiei. Până la acest moment, Grefa CJUE nu a comunicat autorităţilor române o cerere introductivă depusă de Comisia Europeană. Redactarea şi depunerea de către Comisie a acestei cereri la Grefa curţii (sesizarea efectivă) este un act procedural diferit, ulterior ca localizare în timp aceluia al luării deciziei de sesizare efectivă a instanţei europene.

Pe baza unui calendar ferm de conformare, asumat de autorităţile române cu atribuţii de reglementare în domeniul spălării banilor, Comisia Europeană poate decide amânarea sesizării efective a CJUE, se mai arată în comunicat.

În scopul transpunerii integrale a Directivei 2015/849/UE, instituţiile responsabile la nivel naţional, respectiv Secretariatul General al Guvernului (SGG), Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) şi Ministerul Justiţiei (MJ) au elaborat şi promovat proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Proiectul în cauză, deplin compatibil cu actul legislativ european, a fost aprobat în şedinţa Guvernului României din data de 31.05.2018. În prezent, respectivul proiect se află în dezbaterea Senatului, prima cameră parlamentară sesizată, (L390/2018[1]), parcurgând procedura specifică de legiferare.

Potrivit comunicatului, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a realizat evaluarea juridică a proiectului de act normativ din perspectiva compatibilităţii cu dreptul Uniunii Europene, fiind consultat de către iniţiatorii proiectului în procedura de avizare ministerială şi contribuind, prin propuneri concrete, la armonizarea legislativă completă a proiectului supus analizei cu directiva UE a cărei transpunere se urmărea.

---------

SIEGFRIED MUREŞAN: Guvernul îi păgubeşte pe români de două ori

Guvernul PSD - ALDE îi păgubeşte din nou pe români, de data aceasta prin netranspunerea în legislaţia naţională a Directivei 2015/849 privind combaterea spălării banilor. Paguba produsă de Guvern este, de data aceasta, dublă: mai întâi pentru că, prin netranspunerea directivei, finanţele României şi ale românilor sunt mai vunerabile în faţa evazioniştilor şi a infractorilor care spală bani. Apoi fiindcă, netranspunând directiva la timp, Comisia a propus penalităţi României, sume care vor fi plătite tot din bugetul statului, adică din banii plătitorilor de taxe, conform comunicatului remis redacţiei.

Comisia Europeană a trimis ieri România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru că Guvernul PSD - ALDE nu a inclus în legislaţia naţională cea de-a patra Directivă a UE privind Combaterea Spălării Banilor, deşi a trecut mai mult de un an de la termenul-limită de transpunere, adică 26 iunie 2017. Până la decizia de a sesiza Curtea de Justiţie a UE, Comisia a trimis nu mai puţin de trei avertismente Guvernului PSD - ALDE prin care cerea adoptarea directivei în legislaţia naţională, însă fără niciun rezultat, se mai arată în comunicat.

Pentru că nu avem această directivă transpusă, finanţele României şi ale românilor sunt mai vulnerabile în faţa evazioniştilor şi a infractorilor care spală bani. Vedem cum evazioniştii caută mereu tehnici cât mai complexe de a fura, de aceea legislaţia trebuie să fie adusă la zi cât mai repede pentru a fi bine pregătiţi şi a-i proteja pe oameni.

În schimb, Guvernul ne păgubeşte din nou prin netranspunerea directivei, aşa cum ne păgubeşte în fiecare zi prin măsurile sale care au dus la creşterea inflaţiei, a creditelor bancare în lei şi a deficitului bugetar.

De aceea, solicit Guvernului PSD - ALDE transpunerea Directivei 2015/849 în regim de urgenţă având în vederea importanţa acestui act legislativ. Economiile românilor nu mai trebuie puse în pericol din pricina acestui guvern incompetent."

----------

Comisia Europeană a trimis, ieri, România şi Grecia în faţa Curţii de Jus­tiţie pentru neîndeplinirea obligaţiei de a transpune în legislaţia lor naţională cea de-a patra directivă privind combaterea spălării banilor, potrivit unui comunicat de presă al Comisiei Europene.

Comisia a propus impunerea de către CJUE a plăţii unei sume forfetare, precum şi a unor penalităţi zilnice până când cele trei ţări vor lua măsurile necesare, conform sursei citate.

Irlanda a transpus doar o parte foarte mică a normelor şi, prin urmare, este de asemenea trimisă în faţa Curţii de Justiţie.

Comisarul pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, Vera Jourova a declarat: "Spălarea banilor şi finanţarea terorismului au consecinţe asupra întregii Uniuni Europene. Nu putem lăsa nicio ţară din UE să devină veriga slabă. Din acest motiv, cerem ca toate statele membre să ia măsurile necesare pentru a combate spălarea banilor. Vom continua să monitorizăm foarte îndeaproape şi în mod prioritar punerea în aplicare a acestor norme de către statele membre".

Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislaţiile lor naţionale a celei de-a patra directive privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017.

Între timp, în urma dezvăluirilor anchetei Panama Papers şi a atacurilor teroriste din Europa, Comisia a propus a cincea directivă privind combaterea spălării banilor, pentru a intensifica lupta împotriva spălării banilor şi a finanţării teroris­mului. Noile norme au intrat în vigoare la 9 iulie 2018, după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar statele membre vor trebui să trans­pună în legislaţiile lor naţionale a cincea directivă privind combaterea spălării banilor până la 10 ianuarie 2020.

În ceea ce priveşte a patra directivă privind combaterea spălării banilor, Comisia a iniţiat, până în prezent, proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere împotriva a 20 de state membre: trei proceduri se află în etapa sesizării Curţii, nouă în etapa avizului motivat, iar opt în etapa scrisorii de punere în întârziere. Între timp, majoritatea statelor membre ale UE au adoptat legis­laţia relevantă. În prezent, Comisia analizează cu atenţie dacă legislaţia respectivă transpune integral dispoziţiile celei de-a patra directive privind combaterea spălării banilor, înainte de a decide fie închiderea cazurilor, fie continuarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor deschise împotriva unor state membre. 

Datele transmise arată că în iulie 2017, Comisia a iniţiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere şi a trimis scrisori de punere în întârziere unui număr de 16 state membre, care fie nu notificaseră niciun fel de măsuri (Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Finlanda, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, România, Olanda, Ungaria), fie notificaseră măsuri nesatisfăcătoare (Irlanda, Lituania, Slovacia).

În noiembrie 2017 (împotriva Belgiei şi a Spaniei) şi în ianuarie 2018 (împotriva Austriei şi a Franţei), Comisia a iniţiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere, deoarece măsurile notificate de statele membre respective reprezentau doar o transpunere parţială.

În decembrie 2017, opt state membre (Bulgaria, Cipru, Grecia, Luxemburg, Malta, Polonia, România şi Ţările de Jos) încă nu notificaseră nicio măsură de transpunere. Prin urmare, Comisia le-a adresat un aviz motivat.

De asemenea, în martie 2018, Comisia a trimis un aviz motivat Slovaciei şi Irlandei, care, deşi notificaseră Comisiei o transpunere parţială, încă nu transpuseseră în legislaţia lor naţională obligaţiile principale prevăzute de a patra directivă privind combaterea spălării banilor.

În urma acestor măsuri, majoritatea statelor membre a adoptat legislaţia relevantă. În prezent, Comisia analizează cu atenţie dacă legislaţia respectivă transpune integral dispoziţiile celei de a patra directive privind combaterea spălării banilor, înainte de a decide fie închiderea cazurilor, fie continuarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor deschise împotriva unor state membre.

De asemenea, Comisia a trimis avize motivate Letoniei şi Spaniei, precum şi un aviz motivat suplimentar Maltei, pentru neîndeplinirea obligaţiei de a transpune în legislaţia naţională cea de a patra directivă privind combaterea spălării banilor, deoarece din legislaţia de transpunere notificată de aceste state reiese că transpunerea nu este completă.