Pentru refacerea naturii, UE blochează hidrocentralele în proiect

Proiectele energetice din ţara noastră privind dezvoltarea sistemului de hidrocentrale şi finalizarea celor începute în urmă cu 20 sau chiar 30 de ani vor fi blocate după ce regulamentul privind restaurarea naturii aprobat de Parlamentul European va fi finalizat în trialogul cu Comisia şi Consiliul UE şi va intra în vigoare. Practic, viitorul act normativ european, adoptat în 12 iulie de deputaţii europeni, reprezintă o problemă privind planurile energetice în domeniul hidro, dar şi practicarea agriculturii pe fostele turbării sau terenuri ce au fost desecate.

Un prim semnal de alarmă cu privire la prevederile respectivului act normativ a fost tras la finalul săptămânii trecute de deputatul european Carmen Avram (PSD/Alianţa Socialiştilor&Democraţilor), care a afirmat că, dacă legea ar rămâne în forma iniţiată de Comisia Europeană, atunci autorităţile din ţara noastră ar trebui să refacă toate habitatele distruse din 1950 încoace, atât în ceea ce priveşte gospodărirea apelor, cât şi în privinţa agriculturii.

"Restaurarea naturii ne spune aşa: tot ce am făcut din anii '50 încoace trebuie să dispară şi să ne întoarcem la ce era în anii '50, deci asta înseamnă că agriculturii i s-ar fi luat toate terenurile care au fost secate pentru a fi transformate în teren agricol. Vorbim despre insula mare a Brăilei, despre Lunca Dunării, despre toate zonele care au fost desecate. Există calcule care s-au făcut şi care arată că România ar fi putut pierde până la 600.000 de hectare de teren arabil. Apoi 25.000 de kilometri de râu din Uniunea Europeană trebuie să curgă liber.

Asta înseamnă că pe râul respectiv nu trebuie să ai niciun fel de oprelişte, exact cum se întâmpla înainte de anii '50, asta înseamnă să renunţi la îndiguiri, baraje, poate şi la microcentrale", a spus Carmen Avram, citată de DC News.

Ea a precizat că, pentru atingerea obiectivelor din legea restaurării naturii, care a trecut de Parlamentul European în 12 iulie, nu sunt prevăzute fonduri europene, statele membre fiind obligate să asigure din bugetele naţionale finanţările pentru refacerea ecosistemelor cuprinse în actul normativ.

"Dosarul cu restaurarea naturii nu prevedea bani pentru ţări; ţările trebuia să-şi asume restaurarea naturii în aceste condiţii, dar să plătească din propriul buget. Vor să ne întoarcem într-un soi de sălbăticie pe anumite zone, lăsând vag criteriul pe baza căruia un stat decide să aleagă zona în care va face această biodiversitate", a spus Carmen Avram, care a menţionat că nu se ştie care va fi forma finală, dar că deputaţii europeni au încercat să elimine cât mai mult din prevederile care afectau suprafeţele agricole.

Potrivit propunerii de regulament privind refacerea naturii înaintată în 22 iunie 2022 de Comisia Europeană către Parlamentul European, actul respectiv se va aplica mai multor tipuri de ecosisteme aflate pe teritoriul statelor membre, dar şi în apele teritoriale ale fiecărui stat.

• Hidrocentralele inactive vor fi demolate, fostele turbării vor reveni la starea iniţială

Actul normativ care a trecut de Parlamentul European şi se află în trialog prevede că statele membre pun în aplicare măsurile de refacere necesare pentru a aduce în stare bună habitatele din anumite zone, dar şi pentru a restabili tipurile de habitate în zone care nu sunt acoperite de acestea. Măsurile se vor lua pentru cel puţin 30% din suprafeţe până în anul 2030, pe minim 60% din suprafeţe până în anul 2040 şi pe cel puţin 90% din suprafeţe până în 2050, cu menţiunea că, la ultima etapă pentru restabilirea habitatelor, este prevăzută întreaga suprafaţă (100%).

Potrivit art. 7 din propunerea înaintată de Comisie (n.r. - vorbim despre propunere pentru că pe site-urile instituţiilor europene nu apare încă varianta textului aprobată de Parlamentul European), statele membre realizează un inventar al barierelor din calea conectivităţii longitudinale şi laterale a apelor de suprafaţă şi identifică barierele care trebuie înlăturate pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor de refacere şi a obiectivului de a readuce cel puţin 25.000 kilometri de râuri în stadiul de râuri cu curgere liberă în Uniune până în anul 2030.

Pentru realizarea acestui obiectiv, alineatul 2 prevede că statele membre elimină barierele din calea conectivităţii longitudinale şi laterale a apelor de suprafaţă, dar vor fi vizate "în primul rând barierele învechite, care nu mai sunt necesare pentru producerea de energie din surse regenerabile, navigaţia interioară, alimentarea cu apă sau alte utilizări".

Prin dispoziţiile actului normativ nu va mai fi posibilă iniţierea unor proiecte pentru construcţia de noi hidrocentrale, dar nici finalizarea celor începute în urmă cu 20 sau 30 de ani în ţara noastră. Amintim că Parlamentul a votat un proiect de lege prin care urmau să fie reluate şi finalizate hidrocentralele de la Răstoliţa, Bumbeşti-Jiu şi Avrig, dar şi alte proiecte hidro de dimensiuni mai mici.

În ceea ce priveşte refacerea ecosistemelor aflate pe terenurile agricole, actul normativ propus de Comisia Europeană prevede în articolul 9, punctul 4 că "pentru solurile organice exploatate în scopuri agricole care constituie turbării drenate, statele membre instituie măsuri de refacere. Măsurile respective se instituie pe cel puţin:

(a) 30% din aceste suprafeţe până în 2030, din care cel puţin un sfert trebuie reumidificat;

(b) 50% din aceste suprafeţe până în 2040, din care cel puţin o jumătate trebuie reumidificată;

(c) 70% din aceste suprafeţe până în 2050, din care cel puţin o jumătate trebuie reumidificată".

Articolul mai arată că statele membre pot institui măsuri de refacere, inclusiv de reumidificare, în zonele siturilor de extracţie a turbei şi pot considera zonele respective drept zone care contribuie la atingerea obiectivelor de refacere a naturii şi că pot institui măsuri de refacere pentru reumezirea solurilor organice care constituie turbării drenate în alte scopuri decât cele agricole şi de extracţie a turbei şi pot considera că aceste zone reumidificate contribuie, până la maximum 20%.

• Reducerea spaţiului verde din oraşe - interzisă

Regulamentul prezentat şi votat de Parlamentul European mai prevede că statele membre se asigură că nu există nicio pierdere netă de spaţiu verde urban şi de acoperire a coronamentului în zona urbană până în anul 2030, comparativ cu 2021, în toate oraşele şi în oraşele mici şi suburbii. De asemenea, până în anul 2040, suprafaţa naţională totală a spaţiului verde urban din oraşe şi din oraşe mici şi suburbii trebuie să fie majorată cu cel puţin 3% din suprafaţa totală a oraşelor şi a oraşelor mici şi suburbiilor în 2021 şi, până în 2050, cu cel puţin 5%. În plus, statele membre vor asigura:

(a) o acoperire a coronamentului în zona urbană de cel puţin 10 % în toate oraşele, precum şi în oraşe mici şi suburbii, până în 2050 şi

(b) un câştig net de spaţiu verde urban integrat în clădirile şi proiectele de infrastructură existente şi noi, inclusiv prin renovări şi reînnoiri, în toate oraşele, precum şi în oraşe mici şi suburbii.

Legea a fost adoptată de Parlamentul European cu 336 de voturi pentru, 300 împotrivă şi 13 abţineri. Deputaţii europeni din partea ţării noastre au votat astfel:

- vot pentru: Vlad-Marius Botoş, Vlad Gheorghe, Alin Mituţa, Victor Negrescu, Dan Nica, Dragoş Pîslaru, Rovana Plumb, Nicu Ştefănuţă, Ramona Strugariu, Dragoş Tudorache

- vot împotrivă: Traian Băsescu, Vasile Blaga, Rareş Bogdan, Daniel Buda, Cristian Buşoi, Gheorghe Falcă, Mircea Hava, Marian-Jean Marinescu, Dan Motreanu, Siegfried Mureşan, Gheorghe-Vlad Nistor, Cristian Terheş, Eugen Tomac, Lorant Vincze, Iuliu Winkler

- abţineri: Dacian Cioloş

- nu şi-au exprimat vreo opţiune/nu au votat: Carmen Avram, Adrian Benea, Tudor Ciuhodaru, Corina Creţu, Maria Grapini, Claudiu Manda, Mihai Tudose.

Rămâne de văzut care va fi forma finală a acestui regulament european şi care va fi impactul lui asupra râurilor şi suprafeţei agricole din ţara noastră. Pentru că la nivel european nu există ataşat acestui regulament niciun studiu de impact cu privire la proiectele hidroenergetice şi la sectorul agricol.