PENTRU ŞEDINŢA BNR DE ASTĂZI Piaţa anticipează majorarea dobânzii de politică monetară la 2,25%

Banca Naţională a României (BNR) este aşteptată, astăzi, să majoreze cu 50 de puncte de bază dobânda de politică monetară, la 2,25%, după majorările de 25 de puncte de bază din octombrie şi decembrie care au început ciclul de majorare a dobânzilor. O majorare de 50 de puncte de bază ar veni în condiţiile în care presiunile inflaţioniste au devenit tot mai puternice şi mai largi, dincolo de creşterile de preţuri din domeniul energiei care la rândul lor se vor resimţi din ce în ce mai puternic în marjele companiilor şi în facturile populaţiei inclusiv din debutul acestui an. Majorarea dobânzilor are loc peste tot în regiune, iar în economiile dezvoltate se pregăteşte începutul restrângerii robinetului banilor ieftini.

În noiembrie indicele preţurilor de consum (IPC) din ţara noastră şi-a temperat uşor creşterea până la 7,8%, de la 7,94% în luna precedentă, dar asta pe fondul compensării facturilor la energia electrică şi gaze naturale pentru consumatorii casnici - practic amânarea inflaţiei energetice până la primăvară (aprilie) când schema de compensare ia sfârşit. Inflaţia (IPC) a accelerat puternic în ultimele luni, în condiţiile crizei preţurilor din energie, iar în octombrie a fost consemnată a doua cea mai mare creştere anuală a IPC din ultimii zece ani, o rată mai mare fiind înregistrată în septembrie 2018. Totodată, rata CORE a inflaţiei a accelerat cu 0,3% la 4,3%, iar per total toate estimările anterioare ale BNR au fost depăşite de realitatea creşterilor de preţuri din economie.

"Credem că o majorare de 50 de puncte de bază (a dobânzii-cheie) la 2,25% este cea mai probabilă (decizie), deşi o creştere mai mare nu ar trebui exclusă. Rata-cheie de dobândă ar putea ajunge la 3,50% până la mijlocul anului, dar considerăm că mai multă atenţie ar trebui oferită ratei de dobândă Lombard (rata facilităţii de creditare - n.r.)", spune Valentin Tătaru, economistul şef al ING Bank România.

Având în vedere probabila accelerare a inflaţiei CORE în decembrie şi primele luni din acest an şi invalidarea prognozelor BNR întărirea condiţiilor monetare este mai mult decât bine-venită. Rămâne de văzut cât de problematică pentru aceste majorări de dobândă va fi dinamica economică în încetinire, mai ales în acest puseu inflaţionist încă persistent şi în condiţiile unui posibil val cinci al pandemiei care să readucă restricţii mai stricte în economie.

Tătaru prognozează că rata medie a inflaţiei în 2022 va fi de 7,2%, rata anuală la finalul lui 2022 va fi de 5,5%, iar intrarea în ţinta BNR de 2,5% plus/minus 1% să se facă abia din a doua jumătate a lui 2023.

"Creşterea economică rămâne pe un trend descendent, deşi ultimele date ar trebui privite ca o întoarcere către un ritm de creştere mai normal. Considerăm că cheltuielile publice semnificative din finalul anului - circa 2,8%-2,9% din PIB cheltuieli publice în ultimele două luni din 2021 - ar putea ridica PIB-ul trimestrului patru mult peste ce sugerează datele cu frecvenţă ridicată. Asta va oferi un boost statistic pentru 2022. Ne menţinem estimarea de creştere a PIB la +6,5% pentru 2021 şi de 4,5% pentru 2022 şi 2023", mai arată Valentin Tătaru.

Dincolo de majorarea de 50 de puncte de bază, economistul mai prognozează o nouă lărgire a coridorului facilităţilor permanente de la 0,75% la 1,00%, decizie care ar duce rata facilităţii de creditare Lombard la 3,25%.

"Credem că rata Lombard va deveni rata relevantă a politicii (monetare) în 2022 pe măsură ce BNR probabil nu va tolera un mediu cu exces de lichiditate. Prin urmare am putea vedea BNR devenind din nou creditor net în raport cu sistemul bancar într-o măsură mai permanentă, similar ce am văzut pentru mare parte din 2020", notează Tătaru.

Celelalte bănci naţionale din regiunea noastră au continuat să ofere surprize majoră luna trecută majorând din nou ratele-cheie de dobândă: Cehia a urcat dobânda cu 100 de puncte de bază la 3,75% în condiţiile în care prognoza inflaţionistă din Cehia presupune noi majorări de dobândă la orizont, iar Polonia a majorat dobânda-cheie în 9 decembrie şi 5 ianuarie cu câte 50 de puncte de bază ducând rata-cheie la zlot de la 1,25% în noiembrie la 2,25% în condiţiile în care inflaţia a ajuns în decembrie la 8,6%.

Rămâne de văzut dacă "terapia de şoc" implementată în Cehia şi Polonia pentru temperarea cererii este fezabilă sau dorită şi la noi acum de către BNR după încheierea gravei crize sanitare din toamnă şi a crizei politice. Oficiali ai BNR au indicat în ultimele luni că riscul inflaţionist este foarte ridicat având în vedere că inflaţia este determinată de un grup restrâns de factori - însă cu influenţe foarte mari - care ies din afara sferei de control a BNR, iar intervenţii prea în forţă ale politicii monetare împotriva acestor cauze ar putea să fie contraproductive, adică să influenţeze negativ creşterea economică.

Milan Prusan, managing director în cadrul NN Investment Partners, a afirmat, vineri, într-o intervenţie la Digi24, că toate băncile centrale sunt în alertă şi trebuie să ia măsuri împreună cu guvernele din ţările lor pentru a limita această evoluţie a preţurilor care riscă să afecteze încrederea consumatorilor şi să frâneze revenirea economică de după pandemie.

"Este un an caracterizat de schimbări fundamentale în raport cu ce am trăit în ultimul deceniu, dobânzi mult mai ridicate, o piaţă de creditare ceva mai dificilă. (...) Scenariul principal pentru 2022 ar fi ca această inflaţie să fie tranzitorie, de la jumătatea anului încolo preţurile să intre într-o zonă de stabilizare şi chiar de uşoară scădere (...) şi ne aşteptăm ca guvernele şi băncile centrale să colaboreze şi mai strâns, inclusiv în ţara noastră, astfel încât anumite măsuri de moment sau chiar măsuri cu bătaie mai lungă să faciliteze un context macroeconomic mai predictibil în ţara noastră", a spus Prusan.

Pentru următoarele luni se prognozează deja noi majorări de preţuri - scenariul de bază al BNR prevede un vârf al inflaţiei în aprilie 2022 - în condiţiile în care inflaţia se extinde, accizele au crescut din nou din ianuarie, iar preţurile ridicate ale energiei din pieţele angro vor trece cândva în facturile consumatorilor - rămâne de văzut aici ce decizie ia guvernul cu privire la schema de compensare şi la plafonarea preţurilor.