Persoane acuzate de furtul unor obiecte de tezaur de la Sarmizegetusa, condamnate la închisoare

Două persoane au fost condamnate definitiv de judecătorii de la Curtea de Apel Alba Iulia la închisoare cu executare iar alte două au primit pedepse cu suspendare într-un dosar privind furtul unor obiecte de tezaur din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, potrivit unui comunicat al Parchetului General.

Conform sursei citate, judecătorii de la Curtea de Apel Alba Iulia au decis, astăzi, condamnarea definitivă a lui Darius Liviu Baci la patru ani şi patru luni ani închisoare cu executare iar Mircea Mihăilă a primit patru ani închisoare cu executare.

În acelaşi dosar, Florin Sebastian Zvîncă a fost condamnat definitiv la trei ani şi şase luni de închisoare cu suspendare iar Romică Hîndorean a luat trei ani de închisoare cu suspendare.

Pe 24 septembrie 2012, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia i-au trimis în judecată pe Darius Liviu Baci pentru săvârşirea infracţiunilor de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, furt calificat, fals în declaraţii şi spălare a banilor; Mircea Mihăilă, zis "Cap de Porc", era acuzat de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, furt calificat, spălare a banilor şi conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 gr./l alcool pur în sânge.

De asemenea, Florin Sebastian Zvîncă a fost trimis în judecată pentru fals în declaraţii şi spălare a banilor iar Romică Hîndorean - pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, spălare a banilor şi operaţiuni de export ilegal de bunuri culturale ce fac parte din patrimoniul cultural naţional.

Procurorii susţin că, în perioada 1998 - 2009, după ce s-au constituit într-o asociaţie infracţională, inculpaţii au desfăşurat activităţi sistematice de detecţii şi săpături neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia (monument UNESCO), în urma cărora au sustras şi valorificat ilegal pe piaţa neagră a antichităţilor mai multe tezaure arheologice, pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naţional.

Este vorba de un tezaur, în valoare de 3.794.550 euro, alcătuit din 3.600 monede Lysimach, Pharnakes şi Asander (30 kg) din aur, sustras în august 1998 din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, punctul Şesu Căprăreţei, din care s-au recuperat până în prezent 28 monede Lysimach, depuse în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României; un tezaur, în valoare de 100.000 euro, alcătuit dintr-un colier cu pandantive şi doi cercei din aur, sustras în perioada 2002-2003 din situl cetăţii dacice de la Căpâlna, judeţul Alba, recuperat şi depus în colecţiile Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia; un tezaur, în valoare de 869 de euro, alcătuit din 35 denari romani din argint şi o tetradrahmă, sustras în vara anului 2000 din punctul arheologic Dâncu Mare, recuperat şi depus în colecţiile Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia.

În cursul urmăririi penale au fost recuperate următoarele loturi de artefacte aparţinând Patrimoniului Cultural Naţional, clasa Tezaur: un tezaur din colier cu pandantive şi cercei din aur în valoare de 100.000 euro, 13 brăţări spiralice din aur, în valoare de 5.300.000 euro, 700 monede din aur de tip Koson, în valoare de 350.000 euro, 202 monede din argint de tip Koson, trei scuturi regale dacice din fier, precum şi alte loturi cuprinzând câteva mii de artefacte arheologice, se arată în comunicat.

Pentru reciclarea sumei de 3.000.000 mărci germane, rezultată din valorificarea tezaurului sustras, inculpaţii au achiziţionat o spălătorie auto (ulterior modernizată şi împrumutată frecvent cu titlu de aport asociat), două parcuri auto cuprinzând 20 de autoturisme de lux, 33 de parcele de teren în intravilanul municipiului Deva, acţiuni bancare, vilă cu piscină, apartamente în municipiul Deva, au petrecut vacanţe în Europa de Vest, Tunisia şi Japonia, precizează sursa citată.

În dosar, procurorii au dispus instituirea unor măsuri asigurătorii, indisponibilizându-se prin sechestru bunurile mobile şi imobile ale inculpaţilor (autoturisme, apartamente, părţile sociale deţinute în societăţi comerciale, terenuri, sume de bani - în lei şi valută - ridicate la percheziţii, echipamente de detecţie) în vederea recuperării prejudiciului creat, precum şi pentru confiscarea specială a bunurilor şi valorilor care au format obiectul infracţiunii de spălare a banilor.