PETRIŞOR PEIU, FUNDAŢIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE:  "Lipsesc proiectele comune dintre România şi Ungaria"

Între relaţiile politice aproape îngheţate dintre ţara noastră şi Ungaria şi cele economice, care au un curs ascendent, există o discrepanţă enormă, a atras atenţia, vineri, Petrişor Gabriel Peiu, coordonator al departamentului de analize economice de la Fundaţia Universitară a Mării Negre.

Printre altele, domnia sa a precizat: "Orice analiză lucidă a relaţiilor dintre România şi Ungaria trebuie să plece după perioada din anul 1945, de la modelul franco-german, care ar arăta ce trebuie să facă România şi Ungaria pentru a-şi îmbunătăţi relaţiile. Germania este a cincea economie a lumii, cu 4.000 de miliarde de dolari produs intern brut, iar Franţa este a zecea economie a lumii, cu aproximativ 2.700 de miliarde de dolari produs intern brut. Germania este de zece ori mai performantă economic decât Franţa. (...) Cele două state sunt omogene din punct de vedere etnic şi religios, ambele au cetăţeni creştini, atei şi minorităţi musulmane".

Spre comparaţie, domnul Peiu a subliniat că între România şi Ungaria există discrepanţe teritoriale, ţara noastră fiind mult mai mare decât Ungaria, şi ca suprafată, şi ca număr de locuitori. La noi, cea mai mare minoritate este cea maghiară. În acelaşi timp, Ungaria este de câteva ori mai performantă economic decât România, statul vecin fiind puternic orientat către export.

Specialistul face o paralelă, menţionând că Germania este al doilea exportator din lume, exportând aproape jumătate din produsul intern brut, în timp ce România este foarte departe de acest lucru.

"La nivelul relaţiilor politice de după anul 1945, Franţa şi Germania erau eliberate de armata SUA , iar România şi Ungaria sunt eliberate de armata sovietică. (...) În urma Tratatului de la Elysee, Paris, din 22 ianuarie 1963, Franţa şi Germania au pus bazele unei apropieri politice puternice, în timp ce Ungaria şi România au relaţii formale", a mai spus domnia sa, evidenţiind că relaţii de apropiere între cele două state şi între liderii lor au apărut în aprilie 1957. În anul 1964, însă, relaţiile politice dintre aceste ţări au îngheţat din nou.

Abia după anul 1990, ambele state şi-au schimbat cursul politic şi după 1996 a început a doua perioadă de dezgheţ politic, a ţinut să precizeze domnul Peiu. Domnia sa a menţionat: "În anul 2011 au loc ultimele relaţii dintre cele două state, iar în ultimii ani nu mai este nicio relaţie bilaterală între România şi Ungaria".

România este a doua piaţă de desfacerea pentru produsele ungare, acest lucru petrecându-se chiar şi în perioada de îngheţ politic, conform domnului Peiu, care a spus că ţara noastră este al zecelea furnizor de import, în Ungaria.

Pe piaţa noastră se remarcă prezenţa unor companii maghiare, printre care MOL şi OTP Bank. În Ungaria, ţara noastră este prezentă prin compania de tehnologie RCS RDS. Relaţiile comerciale dintre cele două state depăşesc relaţiile politice, potrivit sursei citate, care subliniază că lipsesc proiectele comune dintre cele două state. "În momentul de faţă, potenţialul de comerţ, business-ul comun poate creşte doar dacă la nivel politic vor fi depăşite problemele", opinează Gabriel Peiu, menţionând că factorul politic trebuie să se implice pentru remedierea relaţiilor dintre cele două ţări.