"Piaţa construcţiilor pare bulversată"

Reporter: Cum apreciaţi evoluţia mediului de afaceri autohton?

Petre Ioviţă: Una dintre problemele actuale este discriminarea pe care autorităţile o fac între mediul de afaceri străin şi cel româneasc. Investitorul străin beneficiază de tot felul de facilităţi din partea statului şi al autorităţilor române, pe când omul de afaceri român este privit cu scepticism, ca o persoană care s-a îmbogăţit sau care urmează să se îmbogăţească şi căruia i se pun tot felul de piedici, neacordându-i-se nici cel mai mic ajutor.

Reporter: Cum vedeţi sectorul construcţiilor din ţara noastră?

Petre Ioviţă: În urma intrării în vigoare a OUG 114, s-a resimţit o creştere a cheltuielilor salariale considerabilă, în special la firmele din domeniul construcţiilor din provincie. Spre exemplu, la noi în firmă a avut loc o creştere a cheltuielilor salariale cu aproximativ 55.000 de lei, care nu a rezultat în urma creşterii veniturilor. Dacă un muncitor necalificat primeşte 3.000 de lei salariu brut, atunci cu cât să plătesc un angajat cu studii superioare? Cu mult mai mult, evident!

Reporter: Cum vă descurcaţi cu criza forţei de muncă?

Petre Ioviţă: În ceea ce priveşte criza forţei de muncă, intervin două aspecte. Pe de o parte, părerea mea este că societatea româ­nească şi, în principal, sistemul educaţional generează oameni din ce în ce mai slab pregătiţi profesional, foarte puţini interesaţi de nivelul lor de pregătire, iar, pe de altă parte, intervine migrarea angajaţilor spre locuri de muncă mai bine plătite, în străinătate sau în oraşele mai mari.

Subliniez faptul că eu expun o părere a unui angajator din provincie. Personal, pot spune că sunt norocos să am în firmă oameni foarte bine pregătiţi profesional, care lucrează de foarte mult timp în companie, oameni pe care îi res­pect, încerc să îi remunerez cores­punzător şi să îi fidelizez. În ceea ce priveşte noii angajaţi, investim des­tul de mult în pregătirea lor, deşi ei pot pleca oricând din firmă şi uneori chiar o fac. Ca exemplu, când am deschis fabrica de filer, trainingul personalului a fost efectuat de specialişti din străinătate şi a costat în jur de 50.000 euro. La scurt timp după deschidere, doi dintre cei mai buni angajaţi au plecat şi s-au angajat la concurenţă.

Reporter: Cum apreciaţi concurenţa din piaţă?

Petre Ioviţă: Cea mai mare problemă în ceea ce priveşte concurenţa cred că o reprezintă firmele ce acumulează datorii enorme, intră în insolvenţă, nu mai plătesc TVA, taxe, impozite sau furnizori, iar după câteva luni administratorii acestora deschid societăţi noi şi îşi desfăşoară activitatea în condiţii neloiale.

În ceea ce priveşte concurenţa loială, consider că este suficient loc pe piaţă şi perioada de criză pe care toată lumea o anunţă va fi doar de percepţie. Având în vedere creşterea masivă a preţurilor la materialele de contrucţii şi nu numai, cererea va stagna câteva luni, după care totul va reveni la normal.

Reporter: Cum colaboraţi cu băncile?

Petre Ioviţă: Cu băncile colaborezi foarte bine atât timp cât nu ai nevoie de ajutorul lor financiar. Când ceri finanţare, lucrurile se schimbă, tu eşti cel care are nevoie de ajutor, comisioanele şi dobânzile plătite anterior nu mai contează, devii un fel de inculpat anchetat şi analizat din absolut toate punctele de vedere.

Eu am avut câteva experienţe neplăcute, am colaborat cu o bancă peste zece ani de zile şi nu am primit susţinerea ei atunci când am avut nevoie, respectiv pentru proiectul construcţiei staţiei de filer. Proiectul a fost greu de înţeles, nou pe piaţă, nu i-a văzut potenţialul şi nu l-a finanţat, nici banca al cărei partener eram de atatâta vreme şi nici celalalte şase instituţii financiare cărora l-am prezentat. Într-un final, am reuşit să iau un leasing şi am mers mai departe.

Reporter: Când aţi pus bazele aces­tui proiect?

Petre Ioviţă: Am început investiţia în 2013 şi am finalizat-o în 2015. Proiectul iniţial presupunea instalarea unor mori de măcinare a calcarului. Business planul iniţial era de 12 milioane euro, dar ne-am oprit după prima etapă la 4 milioane de euro. Produsul finit al fabricii este filerul de calcarcare, acesta având o largă gamă de întrebuinţare - respectiv în domeniul energetic (se foloseşte pentru reducerea emisiilor de sulf), în agricultură (ca îngrăşământ natural), în indus­tria producătoare de vopseluri adezivi, în industria farmaceutică, în compoziţia asfaltului etc.

Reporter: Care sunt rezultatele acestui proiect şi de ce v-aţi oprit aici?

Petre Ioviţă: Rezultatele sunt mulţumitoare, iar motivul din cauza căruia ne-am oprit a fost un cumul a tot ceea ce am relatat anterior - autorităţi, lipsă de susţinere, bănci, personal. Proiectul iniţial presupunea instalarea a două linii de producţie şi o carieră de exploatare. Am reuşit să montăm o linie şi să o facem funcţională.

Reporter: Care este cifra de afaceri a companiei?

Petre Ioviţă: Reuşim să obţinem o cifră de afaceri de aproximativ 5 milioane de euro pe an şi, ceea ce este cel mai important, să vindem 80% din producţie.

Reporter: V-aţi gândit că aţi putea investi şi în altă afacere?

Petre Ioviţă: În acest an am intrat şi în sectorul imobiliar. Avem demarate lucrările de construcţie la două proiecte de blocuri pentru locuinţe, iar următorul pas ar fi pe piaţa de office. Suntem într-o dis­cuţie destul de avansată pentru achi­ziţionarea unui teren în Bucureşti, în vederea construirii a 1.500-2.000 mp de spaţii de birouri.

Reporter: Mulţumesc!