FONDUL PROPRIETATEA - DOI ANI DE LA LISTARE George Băeşu, ANRP: "Despăgubirile acordate în 2008, reevaluate în minus cu 20-50%"

• Preşedintele ANRP: "Curtea de Conturi ne cere să recuperăm prejudiciul"

• Fondul Proprietatea, o experienţă care nu trebuie repetată

Reporter: Ce detalii ne puteţi da despre propunerile pentru noua lege privind retrocedările?

George Băeşu: Intervin modificări radicale faţă de proiectul la care s-a lucrat în guvernele Emil Boc şi Mihai Răzvan Ungureanu, care prevedea plafonarea la 15% a despăgubirilor şi eşalonarea pe o perioadă de 10-15 ani.

Noi vom relua restituirile în natură, care devin o prioritate.

De când am preluat conducerea ANRP, am avut discuţii în teritoriu şi am aflat că sunt mii de hectare de teren agricol şi intravilan, precum şi un număr semnificativ de imobile pe care am putea să le folosim pentru despăgubiri.

Am avut o serie de întâlniri în şase judeţe şi cu Primăria Capitalei, de care era neapărat nevoie, pentru că aproape jumătate din dosarele pe care le estimăm să le rezolvăm în continuare pe legea 10 sunt din Bucureşti.

Am constatat că există posibilitatea, prin preluări de teren, de la ADS, de la alte ministere care deţin suprafeţe care au avut regimul acesta de teren agricol, să se rezolve problema în fizic. Vom încerca, atât pentru dosarele care sunt în curs de soluţionare la nivel local, cât şi pentru dosarele pentru care autorităţile s-au pronunţat în sensul emiterii unor dispoziţii de trimitere la despăgubiri, să dăm posibilitatea ca oamenii să se întoarcă la autoritatea locală şi să fie puşi în posesie, în fizic.

Până la urmă, aceste legi ale proprietăţii s-au referit la reconstituirea dreptului de proprietate şi la repunerea oamenilor în drepturi în condiţiile în care se aflau atunci când au fost deposedaţi. Faptul că, ulterior, toată lumea s-a bulucit să ia despăgubiri în numerar s-a datorat unui moment de "boom" economic, în care preţul terenului a luat-o razna, evaluările de la ANRP au fost făcute cu mare largheţe şi s-au plătit sume fără nici o justificare, pe care nu cred că, în următorii 50-100 de ani, în Româ- nia, le vom reîntâlni.

De aceea, cred că restituirea în natură este legitimă şi, până la urmă, acesta a fost scopul legii: unor oameni care au făcut agricultură să le dăm teren înapoi să facă agricultură, nu să facă mall-uri.

Reporter: După restituirile în natură, ce sumă va rămâne de plătit de la buget?

George Băeşu: Noi am corectat radical estimarea iniţială a domnului Mihai Răzvan Ungureanu, care nu avea nicio legătură cu realitatea. De la estimarea sa de 15,6 miliarde de euro, noi am estimat toată problematica despăgubirilor la 8,5-9 miliarde de euro, din care, dacă scădem cele 1,2 miliarde de euro pe care noi le-am anticipat că le vom plăti în fizic, printr-o modificare legislativă şi printr-o implicare a deţinătorilor de astfel de terenuri în numele statului, ajungem la o sumă de sub 8 miliarde de euro. Aceasta este suma la care se referă premierul Ponta. Acolo vom ajunge.

Eu aş fi puţin mai optimist pentru că această sumă de 8 miliarde o avem în vedere în condiţiile în care lăsăm ca legea să fie folosită de nişte persoane iscusite care şi-au transformat terenurile agricole în terenuri cu preţ de mijlocul Bucureştiului. Dacă, prin lege, suntem mult mai atenţi la ce folosinţă aveau aceste terenuri la preluare şi le plătim sau le dăm înapoi potrivit folosinţei pe care o aveau atunci, suma se va mai diminua.

Vorbim despre o ipoteză la care lucrăm şi căutăm soluţii. Noi, ca administratori ai statului român şi res- ponsabili faţă de ce se va întâmpla cu bugetul acestui stat în anii următori, trebuie să vedem dacă vom lăsa ca nişte lucruri care s-au întâm- plat în trecut să se perpetueze sau le stopăm acum, chiar dacă se va spune că unii au beneficiat de acest sistem şi acum creăm un regim diferit.

Eu cred că regimul pe care l-am crea acum este cel normal şi ce a fost înainte a fost anormal.

Cel puţin de acum încolo, ceea ce considerăm noi că s-a dorit prin legile proprietăţii trebuie să se întâmple şi faptul că s-au făcut speculaţii este de domeniul trecutului şi nu trebuie permis în continuare.

Reporter: Când credeţi că vom vedea forma proiectului de lege?

George Băeşu: Domnul prim ministru ne-a cerut-o la 1 martie şi noi vrem să îi demonstrăm că suntem capabili să i-o arătăm chiar înainte. Există nişte oameni foarte serioşi atât la Ministerul Justiţiei, cât şi la Ministerul Agriculturii, la Ministerul Finanţelor, nu mai vorbesc de colegii mei de la ANRP, la Ministerul de Interne, instituţii care sunt reprezentate în acest Comitet Interministerial (n.r. organul însărcinat cu elaborarea noii legi) şi toată lumea a salutat direcţia nouă şi chiar de săp- tămâna viitoare (n.r. săptămâna aceas- ta), noi ne apucăm să scriem la lege. Este adevărat că sunt şi lucruri care trebuie reglate prin discuţii între specialişti.

În corpul noii legi, nu vom mai face referiri la despăgubirile pe legile 9 şi 290, cele prin care statul român plăteşte despăgubiri pentru românii care au fost relocaţi în ţară din Cadrilater sau din Basarabia în nordul Bucovinei, şi ţinutul Herţa pentru că, pentru aceste categorii, am înaintat deja un proiect de ordonanţă de urgenţă şi acolo prevedem o eşalonare a plăţilor. Aşteptăm vizavi de acest proiect de ordonanţă de urgenţă avize de la Ministerul Jus- tiţiei şi Ministerul Finanţelor şi sperăm ca la începutul lunii februarie să fie aprobat de Guvern şi, ulterior, aprobat de Parlament, astfel încât şi despăgubirile pentru cei care au drepturi pe Legea 290 să fie acordate în mod echitabil pentru toa- tă lumea şi să dispară nişte presiuni care se creează artificial asupra bugetului de stat.

Reporter: Atunci, nu avem de ce să ne temem că nu vom respecta termenul CEDO?

George Băeşu: Nu! Noi cu siguranţă vom respecta termenul CEDO. Important este ca şi CEDO să fie de acord cu forma pe care vrem să o dăm noi legii. Dar, aşa cum ştiţi, în acest Comitet Interministerial există şi reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe, care sunt agentul şi co-agentul României la CEDO, şi bineînţeles, pe măsură ce discutăm, domniile lor îşi exprimă opinia. Până acum, lucrurile par să fie în regulă. În niciun caz nu înaintăm acolo unde avem semne de întrebare vizavi de răspunsul care ar putea veni de la CEDO.

Reporter: Anul trecut, aţi vorbit despre dosarele cerute de DNA, în care au fost folosite acte false. S-a mai întâmplat ceva în acele cazuri?

George Băeşu: Din nefericire, asta este o mare nebuloasă.

Reporter: Nu s-a mai întâmplat nimic?

George Băeşu: Noi nu avem cunoştinţă despre un avans în anchetă. La momentul când au fost ridicate acele dosare, colegii de la DNA ne-au lăsat să înţelegem că se ştiu multe lucruri. Însă, au trecut deja luni de zile şi nu ştim nimic.

Problema este că unele dintre aceste dosare au fost luate de DNA, dar pentru noi curg termene de instanţă în raport cu aceste dosare. Până la urmă, cred că ar fi normal ca, de acum, să înceapă să apară şi observaţiile DNA.

La momentul când DNA ne-a solicitat acele dosare, noi, actuala echipă de conducere, nu prea am înţeles de ce le-a solicitat. Între timp, ne-am mai uitat şi noi prin hârtii şi am cam înţeles de ce.

Este evident că, cel puţin în anul 2010, au existat mari probleme la ANRP între preşedintele de la acea vreme, doamna Crinuţa Dumitrean, şi domnii vice-preşedinţi, în speţă vicepreşedintele pe fond funciar de atunci, care reclama faptul că dosare care nu erau avizate de vicepreşedinte ajungeau să fie aprobate în comisia centrală. Şi invers, dosare care erau verificate şi propuse spre aprobare în Comisia Centrală erau scoase de pe listă de preşedinte fără nici un fel de explicaţie. Este clar că în 2010 au fost probleme între preşedintele acestei instituţii şi vicepreşedinţi.

Reporter: Aţi mai făcut sesizări, independent de ceea ce a cerut DNA?

George Băeşu: Pe lângă ce ni s-a solicitat, am transmis şi noi la DNA tot ce ni s-a părut că nu este în conformitate cu legea.

La solicitarea noas- tră, de câteva luni, la ANRP se află o echipă a Curţii de Conturi care verifică documente şi care are numeroa- se observaţii. Sunt probleme pe multe paliere.

Reporter: Vedem în curând un raport al Curţii de Conturi?

George Băeşu: Asta ştie Curtea de Conturi. Deocamdată ei verifică modul în care s-au format şi s-au plătit despăgubirile pe anii 2009-2011 la ANRP. Este o muncă vastă. Este adevărat că unei persoa- ne îi trebuie cel puţin o lună de zile ca să înţeleagă diversitatea activităţilor din cadrul ANRP, să înţelea- gă mecanismele şi să ştie ce să caute şi ce să întrebe. Simt că aceşti colegi ai noştri la Curtea de Conturi deja au trecut peste perioada de rodaj şi au înţeles care sunt mecanismele. Noi i-am ajutat, căci este în interesul nos- tru comun să fie curat la ANRP ca să putem răspunde la ceea ce se aşteaptă de la noi.

Reporter: Consideraţi că Fondul Proprietatea a fost o soluţie bună pentru despăgubirea foştilor proprietari, privind în urmă?

George Băeşu: Nu sunt eu în măsură să apreciez dacă a fost sau nu a fost util. Din câte înţeleg eu de la cei ce au gândit Fondul Proprietatea, s-a crezut că fondul estimat undeva la 4 miliarde de euro va fi suficient. Acum, nu ştiu ce nu a fost în regulă: fondul, estimarea... Oricum, ceva nu a fost în regulă. Ideea pe care o aud că mai trebuie înfiinţat un fond nu este în regulă. Până la urmă, sunt unii care au ajuns să deţină o parte din acest fond în nişte dosare pe care noi le contes- tăm, atât ca mod în care s-a făcut reconstituirea dreptului de proprietate, cât şi ca valoare.

Nu cred că această experienţă trebuie repetată.

Reporter: Aveţi intenţia să vă îndreptaţi în instanţă împotriva unora care au fost des- păgubiţi pe dosare "sus- pecte"?

George Băeşu: Facem anumite verificări şi sperăm ca dosarele acelea care sunt la DNA, dar şi altele, să ne conducă la decizia de a cere banii înapoi. De fapt, în 2009, Curtea de Conturi a verificat ANRP şi a cerut ca toate dosarele din 2008 cu valori de peste 500.000 de lei să fie retransmise la evaluare. Nu întrebaţi de ce, dar acest lucru nu s-a făcut decât atunci când am venit noi. S-au tot amânat...

În 2012 la sfârşit şi la început de 2013 încep să vină reevaluările la dosarele din 2008, cu diferenţe între 20 şi 50% de valoare în minus, reevaluări făcute în aceleaşi condiţii ale anului 2008, nu la preţurile de acum. Singura diferenţă este că sunt făcute de alţi evaluatori, care nu ştiu de primii. Problema este că acum Curtea de Conturi ne cere nouă să recuperăm prejudiciul. Avem o problemă aici de interpretare juridică: cum se stabileşte prejudiciul.

Dacă vă spun că diferenţele sunt toate în minus acum faţă de atunci, între 20-50%, vă puteţi închipui că practic Curtea de Conturi ne cere să recuperăm undeva între 20% şi 50% din suma plătită în 2008 pe dosare.

Reporter: Când estimaţi să se încheie o dată pentru totdeauna procesul de despăgubire. Aveţi vreo idee?

George Băeşu: Noi vom stabili nişte termene în noua lege, pentru autorităţile locale, în ceea ce priveşte restituirea în fizic. Adică, autorităţile locale să primească pământ de la ministere, până în 2015. Deci, vrem ca până în 2015 toată partea de restituire fizică să fie încheiată şi noi să începem să dăm oamenilor titluri de despăgubire în continuare.

Când vor fi ele transformate în bani, nu ştiu exact pentru că nu ţine de noi, ţine de Ministerul de Finanţe.

Pe lângă aceste termene, vom pune şi nişte limite în care fiecare dintre autorităţi - primării, comisii judeţene, noi ANRP - va finaliza dosarele. Nu ştiu exact cât va dura, dar vor fi nişte termene clare, precise şi de care toată lumea trebuie să ţină seama pentru că altfel vom prevedea nişte sancţiuni, care nu sunt dintre cele mai uşoare.