Principalul efect al Hotărârii Curţii de Apel Bucureşti este acela al revenirii Fondului la situaţia anterioară datei de 06.09.2010, iar cea mai importantă consecinţă este revenirea la sistemul votului plafonat şi la sistemul dualist de conducere a societăţii, potrivit avocatului Ioana Sfîrăială, acţionarul minoritar FP care câştigat, în instanţă, anularea deciziilor AGA prin care Franklin Templeton a fost numit administrator FP.
Ioana Sfîrăială ne-a precizat: "Un alt efect la fel de important al anulării Hotărârilor AGA din 06.09.2010 este invalidarea Avizului 34 din 18.10.2010 dat de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare prin care Fondul Proprietatea devenea < alt organism de plasament colectiv de tip special, înfiinţat sub forma unei societăţi de investiţii de tip inchisă >. Aşa cum rezultă din Aviz, acesta îşi încetează aplicabilitatea în cazul în care AGEA convocată în data de 06.09.2010 în vederea numirii ca administrator unic al Fondului Proprietatea a lui Franklin Templeton nu este aprobată.
Or, prin anularea Hotărârii AGEA 2/06.09.2010 prin care a fost numit Franklin Templeton ca administrator, avizul CNVM menţionat îşi încetează aplicabilitatea, ceea ce înseamnă că Fondul Proprietatea nu mai este AOPC sub forma unei societăţi de investiţii de tip închis.
Acest aviz a fost de asemenea atacat solicitându-se să se constate lipsa lui de valabilitate".
Potrivit avocatului citat, o a treia consecinţă a Hotărârii Curţii de Apel Bucureşti este aceea că, în decembrie, Tribunalul Bucureşti a dis- pus radierea lui Franklin Templeton ca administrator al Fondului Proprietatea din Registrul Comerţului şi, totodată, revenirea la actul constitutiv anterior datei de 06.09.2010: "Menţionez că Franklin Templeton este înregistrat ca administrator al Fondului Proprietatea doar în baza Hotărârii 2/06.09.2010, anulate de Curtea de Apel Bucureşti.
Aceasta este situaţia de drept şi acestea sunt efectele juridice ale hotărârii Curţii de Apel Bucureşti".
• Sfîrăială acuză corupţia de la nivelul CNVM
În opinia Ioanei Sfîrăială, singura instituţie care ar fi trebuit să pună în aplicare decizia Curţii în piaţa de capital este Comisia Naţională de Valori Mobiliare care, potrivit avocatului, cu toate că a fost notificată în mai multe rânduri cu privire la hotărârea judecătorească pronunţată, refuză, în mod expres şi declarat să o recunoască.
Doamna Sfîrăială ne-a declarat: "Situaţia de fapt demonstrează corupţia de la nivelul CNVM şi tratamentul discriminatoriu şi aleatoriu la care sunt supuşi diferiţii actori ai pieţei de capital, pe care CNVM ar trebui să o reglementeze şi ale cărei reguli ar trebui să le respecte ea însăşi în primul rând, imaginea de ansamblu fiind al unui organism profund corupt şi care nu face decât să vămuiască societăţile care se regăsesc sub umbrela reglementărilor pieţei de capital, fără nici o legătură, nici măcar conexă, cu legea.
Nu aş putea să apreciez când se vor termina litigiile, probabil când unul sau mai mulţi membri din conducerea CNVM vor fi condamnaţi penal".
• "Legea trebuie să fie respectată la fel de către toţi acţionarii, minoritari sau majoritari"
Demersurile Ioanei Sfîrăială au fost intens criticate atât de reprezentanţii Franklin Temepleton, cât şi de unii acţionari ai Fondului, inclusiv în cadrul Adunărilor Generale.
"Problema care se pune nu este să fii de partea a unei persoane sau a alteia. Interesul fiecărui acţionar ar trebui să fie acela ca o societate să fie condusă şi să îşi desfăşoare activitatea în mod legal, iar faptul că nişte acţionari, indiferent de participarea pe care o au la capitalul social, au decis să conducă societatea în mod ilegal, nu poate să facă acest demers nici legitim şi nici legal", apreciază Ioana Sfîrăială.
Domnia sa consideră că legea trebuie să fie respectată la fel de către toţi acţionarii, minoritari sau majoritari, iar atunci când o societate îşi desfăşoară activitatea nelegal, orice acţiune care tinde la respectarea legii este binevenită.
Ioana Sfîrăială are un mesaj pentru oponenţii săi: "Cred că acţionarii care critică demersurile mele ar trebuie să înţeleagă că o revenire la vechiul act constitutiv dă mai multe drepturi acţionarilor minoritari, pentru care a fost creat Fondul, deoarece societăţile de investiţii străine care în acest moment duc o susţinută campanie de preluare a Fondului au dreptul de vot limitat la 5% în Adunările generale, ceea ce înseamnă că nu pot să hotărască, aşa cum s-a întâmplat până acum, printre altele, vânzarea participaţiilor cele mai importante ale Fondului şi creşterea comisioanelor lui Franklin Templeton încasate din aceste vânzări, acţionarii minoritari neprofitând în nici un fel de pe urma unor astfel de vânzări, ba mai mult, devenind acţionari la o societate fără patrimoniu.
Totodată, ar trebui să se aibă în vedere că preluarea Fondului de către societăţile de investiţii străine, proces în curs de desfăşurare, înseamnă, în realitate, preluarea a 20% din capitalul şi patrimoniul societăţilor de interes strategic, cum sunt Hidroelectrica, Romgaz sau OMV Petrom, cu alte cuvinte, confiscarea pieţei energiei din România şi pierderea independenţei energetice a acesteia".
"Situaţia de fapt demonstrează corupţia de la nivelul CNVM şi tratamentul discriminatoriu şi aleatoriu la care sunt supuşi diferiţii actori ai pieţei de capital", ne-a declarat Ioana Sfîrăială.
•
Ioana Sfîrăială: "Legea trebuie să fie respectată la fel de către toţi acţionarii".