Piaţa sondajelor politice a intrat în recesiune

Acuzaţiile de manipulare prin sondaje, apărute după alegerile locale, în care a fost implicat, în special, IMAS, au afectat credibilitatea cercetării sociologice a opiniei publice. Lipsa încrederii actorilor politici în sondaje a dus la scăderea dramatică a comenzilor de cercetări sociologice, majoritatea institutelor plîngîndu-se că, în perioada scursă de la alegeri, abia au mai avut cîte o comandă. Dacă în perioada campaniei, institutele de cercetare sociologică erau asaltate de comenzi, cîte 4-5 sondaje pe lună, acum, acestea se află într-o situaţie care le-ar putea afecta profiturile. Unii directori de institute, care au dorit să îşi păstreze anonimatul, au confirmat că în domeniul sondajelor politice le-a scăzut semnificativ activitatea, recunoscînd implicit că au fost afectaţi de problema credibilităţii apărută după alegerile locale.

Cel mai afectat de criza credibilităţii este IMAS, care a fost acuzat de organizaţii civile că ar fi subordonat actualei puteri, dovadă şi faptul că fostul şef al institutului, Alin Teodorescu, a ajuns cancelarul Guvernului Năstase. "Cred că IMAS se confruntă cu ostilitatea media din cauza implicării politice a fondatorului acestui institut, Alin Teodorescu, precum şi din cauza diferenţelor sistematice dintre sondajele IMAS şi cele ale altor institute", ne-a declarat analistul politic Cristian Pîrvulescu.

Mai mult, chiar şi clientul cel mai fidel al IMAS - PSD a aruncat o parte din vina pierderii alegerilor pe sondajele IMAS, care i-ar fi indus în eroare pe liderii şi strategii partidului de guvernămînt.

"Tot ce pot să spun este că datele pe care le-am furnizat noi au fost cele apropiate de rezultate, doar că PSD nu a dorit să facă publice acele sondaje", ne-a explicat directorul IMAS, Mircea Kivu. Domnia sa a confirmat că, într-adevăr, IMAS a resimţit scăderea comenzilor în această lună, faţă de anii electorali 1996 şi 2000, cînd activitatea de sondare politică era mai intensă. "Cred că IMAS se confruntă cu o criză mai importantă decît celelalte institute, în parte din cauza abordărilor metodologice, dar şi din cauza structurii interne a institutului, fiind foarte expus implicării politice", a arătat Cristian Pîrvulescu.

Deşi prima jumătate a anului a adus o creştere a cifrei de afaceri a IMAS faţă de anul trecut, Mircea Kivu nu este sigur că această tendinţă se va păstra pînă la sfîrşitul anului. "Într-un an obişnuit, sondajele politice reprezintă sub 10% din cifra afaceri realizată de IMAS, iar în 2000, acestea au reprezentat ceva mai mult de 20%", ne-a precizat directorul IMAS. Soluţia pe care o întrezăresc analiştii pentru redresarea IMAS, este atenţia mai mare pe care trebuie să o acorde metodei utilizate în realizarea sondajelor politice. "Trebuie precizat că diferenţele dintre diversele institute se regăsesc şi pe alte pieţe. Este cazul Spaniei, acolo unde, la alegerile din martie, rezultatele institutelor erau diverse, prezentînd chiar ierarhii diferite între principalele partide, la distanţe de 4-5%", explică Cristian Pîrvulescu.

La rîndul său, directorul Gallup, Alex Toth, ne-a spus: "Noi nu prea facem sondaje politice şi preferăm să ne ţinem departe de partide, lucrăm doar pentru fundaţii şi asociaţii, pe plan social". Domnia sa a arătat că problema credibilităţii sondajelor din campanie nu a afectat în nici un fel activitatea Gallup: "Noi sîntem independenţi, spre deosebire de alţii, şi preferăm să luăm bani pe lucruri mai curate". Alţi conducători de institute au arătat că li se pare firească existenţa unei perioade de acalmie în domeniul sondajelor după alegeri, mai ales că vara, numărul comenzilor este mai mic decît în restul anului. Sociologii se arată convinşi că, la toamnă, volumul comenzilor va creşte din nou, partidele fiind nevoite să apeleze la aceleaşi institute pentru a prospecta starea politică a electoratului.