Piaţa Universităţii, de la miting la lopată

De la mitingul din Piaţa Universităţii până la destroienitul din satele bătute de zăpezi nu a fost decât un gând distanţă pentru tinerii care seară de seară strigă "Jos Băsescu" şi "PDL şi USL fură prin rotaţie" în zona Fântânii.

Cu mic, cu mare, fete şi băieţi deopotrivă, fiecare ciumpalac a adunat bani pentru sinistraţi, de la serviciu, prieteni, cunoştinţe sau familie, bani care s-au transformat, apoi, într-un cadou simbolic, menit să mai astâmpere din foamea celor viscoliţi de soartă. Pentru unii dintre ei, noianul de zăpadă ce le-a acoperit casele poate fi începutul sfârşitului. Nimeni nu ştie ce se va întâmpla cu locuinţele din paie, bălegar şi lut galben, odată cu încălzirea vremii.

• Primarul PDL-ist, suspicios faţă de tinerii din Capitală

Prima oprire a ciumpalacilor a fost în comuna Reviga din judeţul Ialomiţa. Dacă în gospodăriile de la intrarea în comună zăpezile sunt sub control, zonele apropiate de terenurile agricole par desprinse dintr-un alt tablou, după ce viscolul a mutat nămeţii în curţile oamenilor şi a zidit troiene cât casa.

Localnicii i-au întâmpinat pe tineri fiecare cu ce-a putut: cu lacrimi, cu zâmbete de fericire, cu vin fiert sau suspiciuni.

Recunoscându-i pe protestatarii din Piaţa Universităţii, primarul din comună, PDL-ist, a anunţat Poliţia, crezând că pun, probabil, de-un miting. Întrebat cum comentează situaţia, Nicolae Began nu a negat că a anunţat Poliţia, însă s-a disculpat, declarându-ne că nu ştia ce-i cu maşinile parcate pe stradă.

"Vreau să le mulţumesc tinerilor care au venit să ne ajute. Este lăudabilă iniţiativa lor. Dar să nu strige < Jos Băsescu! >, a punctat edilul.

Asta a durut!

Privind dincolo de problemele politice, viaţa în Reviga pare nemiloasă pentru tinerii loviţi de boală înainte de vreme sau pentru bătrânii singuri şi neputincioşi.

"Pieţarii" de la Universitate, odată ajunşi în comună, au format mai multe grupuri, s-au înarmat cu lopeţi şi au trecut la deszăpezitul caselor cu probleme.

Într-una din locaţii, "gazdă" a fost o bătrânică de 80 şi ceva de ani. Cu ochii înecaţi în lacrimi, de fericire şi supărare deopotrivă, ea ne-a povestit necazurile prin care trece: "Nu ştiu ce să mai mă fac. Am o fată de aproape 60 de ani, doar ce-a ieşit la pensie şi e oloagă... În loc să mă îngrijească ea pe mine, văd eu de ea. Ştiţi de câte zile nu mănâncă? Sunt terminată, mămicuţă... Omul meu are 15 ani de când stă în pat... Nu mai pot îngriji de amândoi, nu mai pot cu inima... Cu zăpada, vai şi amar!"

O mamă a doi copii ne-a spus: "De 16 ani, de când sunt căsătorită în Reviga... (începe să plângă), de acilea de la colţ şi până la noi (la casă - n. red.), primarul nu a dat niciodată zăpada. Aceasta este strada Eroilor. Am doi copii, o fetiţă de 9 ani şi un băiat de 5 ani. Plătim impozit an de an... Nu ştiu de ce nu vrea să ne ajute... L-am votat, a fost om. De câte ori am apelat la el, m-a ajutat, cu o adeverinţă, cu un lemn luat pe datorie pe timp de iarnă, dar zăpada acilea la colţ nu o dă... Zăpada ne-a astupat toată casa, tremurăm de frig cu copiii în casă (plânge). Dacă primarul ne ajută, să ne ajute pe toţi. Niciodată nu a fost aşa de rău cu ninsorile ca anul acesta. Au venit gardienii aduşi de la Slobozia la vecinu` Costea, patru persoane sunt în familie acolo. După ce au terminat de deszăpezit gardienii la vecinul nostru, l-am întrebat pe domnul secretar de la primărie de ce nu vine şi la mine, că sunt înzăpezită şi am ieşit prin şopron, după ce am rupt o placă... Am copii de şcoală... Nimic! Nu-şi dă interesul! Nu ne cred că avem necazuri. Din lemnele trimise de Regele Mihai, care au ajuns şi la noi, primarul nu ne-a dat nimic. Am dat zăpada de pe lângă casă, dar parcă e prea mult! E dată de Dumnezeu, cică să-i mulţumeşti lui Dumnezeu, dar aşa în halul ăsta! (plânge). Să ne ajute Dumnezeu, să nu ne mai astupe cu zăpadă, că trăim aşa cum putem, cu necazurile şi sărăcia noastră!"

După Reviga, ciumpalacii s-au oprit să dea o mână de ajutor într-un sat din apropiere, Mircea cel Bătrân, unde situaţia caselor troienite este dramatică. Circa 90% din gospodăriile de aici sunt locuite de bătrâni.

• Ciumpalacii: Gestul nostru este unul de normalitate şi solidaritate

Pentru tinerii care s-au mutat, pentru o zi, din Piaţa Universităţii în Reviga şi Mircea cel Bătrân, gestul lor este unul de normalitate şi solidaritate cu cei aflaţi în necazuri.

"Dacă tot strigăm solidaritate în piaţă, nu este normal să fim solidari şi cu cei care se află în greutate? Acum stăm aproape de vârful copacilor (nivelul la care a ajuns zăpada-n. red.), pe o claie de fân, căreia de-abia putem să-i zărim vârful, după ce am dat la lopată.

Astăzi am reuşit să facem puţin din cât ar trebui făcut şi poate că ar trebui să mai vină şi alţii să ajute. Pentru cei care vor încerca să politizeze ceea ce am făcut noi astăzi, aici, le transmitem că se înşală. În momentul în care oricine altcineva decât ei (cei aflaţi la putere-nr. red.) are iniţiativă, automat este pro USL şi împotriva lor. Aşa cum am strigat în Piaţă în fiecare seară, suntem împotriva întregii clasei politice", ne-a declarat Felix Crăciun, care lucrează în marketing.

Pentru un alt tânăr care vine seară de seară să strige în Piaţa Universităţii, vizita "de lucru" de la Reviga şi Mircea cel Bătrân a transmis, pe lângă bucurie, un sentiment de neputinţă: "Pentru prima dată în viaţa mea am contribuit la o iniţiativă frumoasă. M-am bucurat extraordinar de mult aseară (vinerea trecută - n. red.) când am văzut o maşină plină de ajutoare, m-am bucurat astăzi (sâmbăta trecută-nr. red.) când am văzut o parcare plină (locul de întâlnire al tinerilor, înainte de plecarea spre Ialomiţa - n. red.) de oameni care zâmbesc. Dar aici, în Reviga şi Mircea cel Bătrân, recunosc că mi-a pierit zâmbetul. Este un sentiment de neputinţă şi deznădejde pe care ţi-l transmit oamenii de aici. Au fost abandonaţi de fii, de nepoţi, sunt lăsaţi la mila nimănui, iar autorităţile au ca priorităţi instigarea la lupta de clasă".

Claudiu Crăciun, ciumpalac de asemenea, lector universitar la SNSPA, ne-a declarat: "Ce s-a întâmplat astăzi în Reviga şi Mircea cel Bătrân mi se pare un gest de normalitate. Piaţa nu se construieşte prin declaraţii, ci prin cântece şi gesturi. Acesta este un gest normal, probabil singurul motiv pentru care cei din Piaţă ar fi părăsit-o: să-i ajute pe ceilalţi. Ş i au făcut-o. Reacţia celor de aici a fost sinceră şi ne bucurăm că am putut să-i ajutăm. Pentru ceea ce am făcut astăzi noi nu cerem voturi şi nici măcar recunoştinţă".

Un alt tânăr din Piaţa Universităţii spune că gestul făcut de ciumpalaci nu este mare lucru, însă le-a dat încredere oamenilor de aici: "Nu este mare lucru ce le-am dat oamenilor astăzi. Le-am dat un pic de orez, un pic de făină, dar de fapt este un gest simbolic care arată că ne pasă de problemele lor. Am deszăpezit o băbuţă de 82 de ani care a început să plângă că a putut şi ea să vadă pe fereastră. Avea toată casa înzăpezită şi era supărată că nu-i intra lumina în casă, stătea cu o candelă în casă".

O luminiţă.